Agresivitatea la femeile alcoolice in functie de istoria familiala si educatia parentala

Anca CARSTEA*, Radu VRASTI**, Mircea LAZARESCU*

Rezumat

Autorii încearcã sã distingã ponderea educatiei parentale într-un lot de 57 femei cu diagnosticul de alcoolism, lot care a fost împãrtit în douã grupe în functie de prezenta sau absenta istoriei familiale de alcoolism, considerând cã prezenta alcoolismului în familie perturbã calitatea parentingului. Evaluarea educatiei parentale cu ajutorul chestionarului EMBU aratã un scor crescut la factorul rejectie, tendintã care se regãseste si la lotul comparativ de 83 alcoolici de sexul masculin. Rejectia parentalã a fost mai puternicã în lotul cu istorie familialã pozitivã. Agresivitatea a fost mãsuratã cu scala Buss-Perry si nu s-a gãsit nici o diferentã între femeile alcoolice cu istorie familialã pozitivã fatã de cele cu istorie familialã negativã. Factorii de agresivitate prezintã relatii statistice semnificative cu variabilele educatiei parentale numai când sunt corelati în întregul lot. Aceastã corelatie nu este prezentã când este vorba de grupele constituite în functie de istoria familialã, ceea ce subliniazã cã poate fi independentã de prezenta alcoolismului, fiind mai mult tributarã factorilor de personalitate preexistenti.

Cuvinte cheie: alcoolism feminin, agresivitate, istorie familialã.

Abstract

The aim of this study was to distinguish the role of parental rearing using a sample of 57 women with alcoholism, the sample who has been split in two sub-samples according to the family history of alcoholism. Through by EMBU questionnaire has been assessed the parental rearing and it found a high score of the parental rejection factor, like in the 83 alcoholic men sample. The parental rejection was higher in the group with the positive family history. The aggression has been assessed by Buss-Perry scale and the both sub-samples, with and without family history, have shown the same profile. The general score of aggression and scores of aggression factors are highly correlated with parental rearing factors. When the alcoholic women are split according to the family history, each group did not show those relationships with EMBU factors. Comparing with the parental rearing, the aggression seems to be not related with alcohol consumption but much more with the pre-alcoholic personality.

Key words: women alcoholism, aggression, family history.


Violenta interpersonalã a devenit astãzi o problemã majorã si constã într-o varietate de comportamente si consecinte. Cauzele violentei interpersonale sunt complexe si numeroase studii au indicat o asociatie strânsã între consumul de alcool si comportamentul agresiv, precum agresiunile sexuale, abuzul fatã de copii si omuciderile. Însã nu toti oamenii care consumã alcool devin agresivi. Pentru a elucida aceastã relatie cercetãtorii au cãutat ceea ce este particular la indivizii care devin agresivi sub influenta alcoolului.

Astfel, s-a constatat cã existã o variabilitate a amplitudinii exprimãrii agresivitãtii dupã consumul de alcool si aceastã variabilitate este datã printre altele de sex, trãsãturile de personalitate ale individului si de anumite particularitãti neurobiologice. Subiectii cu trãsãturi de personalitate de tip antisocial sunt mai agresivi decât cei fãrã (Moeller si Dougherty, 2001) sau indivizii care prezintã o istorie de comportamente agresive încã din copilãrie sunt predispusi de a fi agresivi dupãconsumul de alcool mai târziu în viata adultã, (Moeller si al., 1997). La fel, cei care au trãsãturi de ostilitate demonstreazã o crestere mai rapidã a agresivitãtii ca rãspuns la provocare dupã ce consumã alcool (Bailey si Taylor, 1991). În ceea ce priveste influenta sexului, diversi autori au gãsit cã atât bãrbatii cât si femeile prezintã o crestere a agresivitãtii dupã consumul de alcool. Având în vedere sensibilitatea mai mare a femeilor la alcool, trãsãturile agresive la femei apar mai repede decât la bãrbati pentru aceleasi cantitãti de alcool consumate. Femeile care au raportat sindrom menstrual sever au fost mai agresive decât cele care nu au prezentat acest sindrom (Dougherty si al. 1998). Atunci când se comparã consecintele agresivitãtii sub influenta alcoolului, bãrbatii genereazã conflicte sau daune mai importante comparativ cu femeile (Shepherd si al., 1989). Bãrbatii aflati sub influenta alcoolului au devenit victime ale violentelor mai frecvent decât femeile aflate în aceeasi situatie (Collins & Messerschmidt, 1993).

Mecanismul prin care alcoolul duce la cresterea agresivitãtii este sustinut de influenta alcoolului asupra acidului gama-aminobutiric (GABA) si serotoninei, principalii neurotransmitãtori care au actiune inhibitorie la nivel cerebral. O altã teorie este cea care explicã agresivitatea ca o consecintã a expectatiilor individului privitor la actiunea acestei substante. Astfel, cei care cred cã alcoolul faciliteazã dezinhibitia comportamentelor vor deveni mai agresivi decât cei care nu se asteaptã la aceasta (George & Norris, 1991).

Indiferent care ar fi mecanismele neurobiologice si psihologice prin care alcoolul duce la exprimarea agresivitãtii, foarte multi autori s-au focalizat pe decelarea acelor factori „mediationali“ care moduleazã aceastã relatie, fãcând ca fiecare individ sã aibã propria identitate în ceea ce priveste agresivitatea sub alcool. Cercetãtorii teoriei developmentale a alcoolismului au subliniat cã evenimentele timpurii din viata subiectului au o pondere importantã în geneza de mai târziu a problemelor generate de consumul de alcool, ele fãcând parte intrinsecã din lantul etiologic al alcoolismului (Zucker, 1991). Astfel, devine evident cã primele experiente ale subiectului sunt cele din familie, petrecute cu persoanele semnificative ale copilãriei între care pãrintii sunt pe primul loc. Este bine cunoscut cã experientele timpurii de socializare din familie determinã structura si functionalitatea relatiilor interpersonale de mai târziu, de exemplu, o educatie parentalã disfunctionalã va fi asociatã cu legãturi sociale negative la vârsta adultã (Parker si al., 1992). Pe de altã parte, experientele din familia de origine vor contribui la construirea expectatiilor de mai târziu privitor la efectele alcoolului, expectante care vor influenta decisiv modul de consum, circumstantele lui si tipul de probleme generate de consum.

Istoric, educatia familialã a fost consideratã a fi un factor foarte important în transmisia intergenerationalã a alcoolismului si a pattern-ului comportamental al alcoolicului. Mãsurând comportamentul parental de educare, Parker, Barnett si Mickie (1992) au constatat cã îngrijirea parentalã este principala dimensiune care influenteazã socializarea, atasamentul, dependenta si relatiile intime. Jacob si Johnson spuneau: „Parentingul inadecvat, caracterizat prin lipsa de afectivitate si/sau nivel ridicat de criticism si ostilitate, disciplina laxã si inconsistenta si lipsa generalã de implicare furnizeazã fundamentele pentru dezvoltarea unui model comportamental agresiv…“ (Jacob si al., 1997). Multi cercetãtori considerã variabilele familiale ca indicatorii cei mai puternici ai dezvoltãrii alcoolismului. Modelul lui Patterson si colab. (1992) aratã impactul stilului coercitiv al pãrintilor (rejectie parentalã) asupra copilului, stil care duce la imposibilitatea unei reîntãriri a comportamentelor pozitive si la asteptãri comportamentale neclare din partea pãrintilor. Acest stil duce ulterior la comportament antisocial, rejectia colegilor, dificultãti academice si asocierea cu grupuri deviante si la probabilitatea abuzului de alcool si droguri. Într-o cercetare efectuatã numai pe alcoolici de sex masculin, Vrasti si Eisemann (1994) evidentiazã cã rejectia parentalã este o caracteristicã a pãrintilor alcoolicilor comparativ cu un lot de depresivi si cu un lot de persoane fãrã istorie de tulburãri psihice. Aceastã rejectie parentalã a fost raportatã ca fiind mai mare la pãrintii alcoolici fatã de pãrintii nealcoolici.

Lucrarea de fatã cautã sã evalueze modelul educatiei parentale la subiectii cu alcoolism de sex feminin si ponderea pe care o are istoria familialã de alcoolism în calitatea parentingului si ulterior sã facã legãtura cu agresivitatea pe care femeile alcoolice o experimenteazã.


1. MATERIAL SI METODA

1.1. Subiecti
Lotul luat în studiu este reprezentat de 57 femei (vârsta medie: 45,35 ± 5,50 ani, cu vârsta cuprinsã între 33 si 55 ani) care s-au aflat într-un program de tratament pentru consum dãunãtor sau sindrom de dependentã cu sau fãrã fenomene de sevraj în Clinica de Psihiatrie Timisoara si în Spitalul de Psihiatrie Jebel, jud. Timis.

Criteriile de includere au fost existenta criteriilor de diagnostic conform Clasificãrii Internationale a Bolilor OMS, versiunea a 10-a pentru consumul dãunãtor de alcool (cod F 10.1) si pentru sindromul de dependentã la alcool (cod F 10.2x) cu sau fãrã sindrom de sevraj (cod F 10.3x). Diagnosticul clinic a fost pus prin examinarea clinicã traditionalã si prin aplicarea versiunii românesti a instrumentului diagnostic AUDADIS (Alcohol Use Disorders and Associated Disabilities Interview Schedule) (Vrasti si al., 1998).

Acei subiecti care au prezentat afectãri cognitive, trãsãturi psihotice sau au avut comorbiditate cu tulburãri psihiatrice majore (schizofrenie, manie si hipomanie, tulburãri depresive si anxioase severe, etc.) sau au prezentat tulburãri comportamentale severe (de ex. psihopatie antisocialã) au fost exclusi din lot.

Acest lot a fost subdivizat în douã subloturi în functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism (FH+). Astfel, lotul cu FH+ cuprinde 32 subiecti iar cel cu FH- este format din 25 subiecti.

Rezultatele obtinute de lotul de femei alcoolice au fost comparate cu cele ale unui lot de 83 alcoolici de sex masculin (vârsta medie 39,5 ± 8,8) si cu cele ale unui lot de 129 de subiecti fãrã istorie de tulburãri psihice, recrutati din populatia generalã si cuprinzând indivizi de ambele sexe (vârsta medie 29,2 ± 8,5).

1.2. Evaluarea istoriei familiale de alcoolism
Prezenta istoriei familiale de alcoolism s-a estimat pe baza informatiilor pe care subiectii luati în studiu le-au oferit. S-a considerat cã istoria familialã de alcoolism este pozitivã atunci când s-a obtinut un scor de peste 5 la scala short-MAST pentru tatã si/sau pentru mamã. Scala Short MAST (Short Michigan Alcoholism Screening Test) versiunea pentru tatã (T) si pentru mamã (M) a fost dezvoltatã de Sher si Descutner (1986) si folositã adesea pentru evaluarea istoriei parentale de alcoolism (Crews si al., 1992). Aceste versiuni cuprind 13 întrebãri derivate din scala initialã MAST (Selzer, 1971) prin care subiectul evalueazã retrospectiv modul de consum de alcool al pãrintilor.

1.3. Evaluarea educatiei parentale
Evaluarea educatiei parentale s-a fãcut cu ajutorul chestionarului EMBU. Acest instrument a fost dezvoltat de cãtre Perris si colab. (1980) si cuprinde 81 întrebãri care exploreazã 14 domenii ale educatiei parentale: abuzul, deprivarea, punitia, generarea rusinii, rejectia, supraprotectia, supraimplicarea, toleranta, afectiunea, orientarea performantei, generarea vinei, stimularea, favorizarea celorlalti frati si surori, favorizarea subiectului. Prin analiza factorialã s-a reusit extragerea a trei factori care s-au arãtat invarianti în diferite culturi: rejectia, cãldura emotionalã si supraprotectia (Arrindell si colab., 1983).

1.4. Evaluarea agresivitãtii
Agresivitatea subiectilor luati în studiu, respectiv a femeilor alcoolice s-a fãcut cu ajutorul chestionarului lui Buss si Perry (1992). Acest chestionar cuprinde 29 întrebãri care sunt evaluate pe o scala Likert cu 5 puncte (de la „întrutotul“ = 5 la „deloc“ =1). Scala furnizeazã un scor total pentru agresivitate, obtinut prin adunarea scorurilor pentru fiecare item si alte scoruri partiale pentru cele 4 subscale ale chestionarului obtinute prin analiza factorialã (agresiune fizicã, agresiune verbalã, manie si ostilitate).

1.5. Analiza statisticã a datelor
Analiza statisticã a datelor a cuprins analiza valorilor medii ale domeniilor si factorilor instrumentelor aplicate. Relatiile dintre aceste variabile au fost analizate prin „one-way ANOVA“ prin „pairwise analysis“ (Mann-Whitman U-test) si prin corelatia Pearson, toate fãcute cu ajutorul programului SPSS (1993).

2. PREZENTAREA REZULTATELOR
Datele demografice, respectiv vârsta, scolarizarea si statutul marital al persoanelor luate în studiu sunt prezentate în tabelul 1. Considerãm cã aceste caracteristici nu sunt de naturã sã introducã o anumitã tendintã care sã perturbe gradul de generalizabilitate a datelor obtinute în aceastã cercetare.

Tabelul 1: Datele demografice ale lotului studiat

Numãr subiecti
57
 
Sex
feminin
 
Vârstã
45,35 ± 5,50 între 33 si 55 ani
 
Ani de scoalã
11,98 ± 2,12 între 6 si 17 ani
 
Statut marital  
        :: Singur
9
 
        :: Cãsãtorit
27
 
        :: Concubinaj
3
 
        :: Divortat
10
 
        :: Separat
6
 
        :: Vãduv
2
 
Cu istorie familialã
de alcoolism
32
 
Fãrã istorie familialã
de alcoolism
25
 

Tabelul 2: Analiza statisticã descriptivã a variabilelor cercetate din loturile luate în studiu

Variabila
Lot alcoolism feminin
Lot alcoolism masculin
Lot martor Mann-Whitney - U test
EMBU
Lot
N
Media ± DS
(A)
Valoare min-max
N
Media ± DS
(B)
N
Media ± DS
©
 
1.1.
Cãldura emotionalã - tatã
FH-
25
48,96 ± 0,73
48-50
43
48,1 ± 0,52
     
FH+
32
48,13 ± 0,55
47-49
40
48,9 ± 1,31
     
total
57
48,49 ± 0,76
47-50
83
48,5 ± 1,44
129
50,5 ± 1,95
C > B, A**
1.2.
Cãldura emotionala - mama
FH-
25
50,76 ± 0,72
50-52
43
53,0 ± 0,88
   
A > B**
FH+
32
49,76 ± 0,87
49-52
40
52,1 ± 1,02
   
A < B**
total
57
50,21 ± 0,94
49-52
83
52,6 ± 1,94
129
54,5 ± 2,23
C > B,A**; A < B
2.1.
Supraprotectie tata
FH-
25
38,32 ± 0,75
36-39
43
36,4 ± 0,79
   
A > B**
FH+
32
37,12 ± 0,75
36-39
40
38,5 ± 0,81
   
A < B*
total
57
37,65 ± 1,06
36-39
83
37,4 ± 0,90
129
36,3 ± 2,12
A,B < C*
2.2.
Supraprotectie mama
FH-
25
40,84 ± 1,40
38-43
43
39,8 ± 0,83
     
FH+
32
39,63 ± 0,94
38-41
40
42,3 ± 0,99
   
A < B**
total
57
40,16 ± 1,31
38-43
83
41,0 ± 1,85
129
41,5 ± 1,97
 
3.1.
Rejectie tata
FH-
25
41,40 ± 1,00
40-43
43
42,8 ± 0,99
   
A < B*
FH+
32
45,53 ± 1,32
43-48
40
46,8 ± 1,39
   
A < B*
total
57
43,72 ± 2,38
40-48
83
44,7 ± 2,34
129
38,8 ± 2,23
A < B*; A,B > C**
3.2.
Rejectie mama
FH-
25
40,44 ± 0,92
39-42
43
42,7 ± 0,86
   
A < B**
FH+
32
44,00 ± 2,53
40-47
40
46,9 ± 1,11
   
A < B**
total
57
42,44 ± 2,66
39-47
83
44,7 ± 2,69
129
42,0 ± 2,31
A < B**; B > C**
* p < 0,05; **p < 0,01

În acest tabel se observã cã atât alcoolicii de sex masculin cât si cei de sex feminin au raportat cã au trãit într-o familie disfunctionalã în care a predominat rejectia si lipsa cãldurii emotionale paternale. Spre deosebire de alcoolicii de sex masculin, femeile au evidentiat supraprotectie din partea tatãlui si rejectie mai putinã din partea ambilor pãrinti. Atunci când se analizeazã modelul educatiei parentale la loturile luate în studiu în functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism, se constatã cã femeile care au crescut într-o familie cu un pãrinte sau ambii alcoolici raporteazã o cãldurã emotionalã mai micã din partea mamei, protectie mai micã si rejectie semnificativ mai mare din partea ambilor pãrinti. Acest model este similar cu cel al alcoolicilor de sex masculin cu mentiunea cã aici cãldura emotionalã este mai mare din partea mamei.

În tabelul 3 se prezintã scorurile medii obtinute la scala de agresivitate Buss-Perry si comparatia acestor scoruri la alcoolicii de sex feminin si masculin. Pentru aceastã variabilã nu avem un lot martor.

Variabila
  Lot alcoolism feminin
Lot alcoolism masculin
Mann-Whitney - U test
Chestionarul de agresivitate
Lot
N
Media ± DS
(A)
Valoare min-max
N
Media ± DS
(B)
 
1.
Agresivitate fizicã
FH-
25
26,24 ± 2,80 21-30 43 36,18 ± 3,34
A < B**
FH+
32
29,34 ± 2,52 24-34 40 41,22 ± 5,22
A < B**
total
57
27,98 ± 3,05 21-34 83 38,83 ± 7,45
A < B**
2.
Agresivitate verbalã
FH-
25
19,08 ± 2,02 15-22 43 20,20 ± 2,14  
FH+
32
19,19 ± 1,60 15-21 40 23,41 ± 3,11
A < B**
total

Sponsori si parteneri