FUNCTIA COGNITIVA SI NUTRITIA -Teodora A. Popa, Maria Ladea

Rezumat:

 

Numãrul persoanelor cu dementa la nivel mondial a fost estimat la 35,6 milioane în 2010 si se preconizeazã a se dubla odatã la 20 de ani. Se înregistreazã câte un nou caz la fiecare 4 secunde. Dement este una din cauzele majorea de dizabilitate în rândul vârstnicilor. Povara economicã si socialã si rata de mortalitate sunt foarte mari. Dementa este un sindrom la dezvoltarea cãruia participã atât factori de risc ce nu pot fi modificati cât si factori de risc asupra cãrora se poate interveni. Tratamentele disponibile pânã în prezent nu pot preveni sau vindeca dementa. Asadar, este importantã identificarea factorilor de risc ce pot fi influentati pentru a scãdea prevalenta bolii, rata de mortalitate si pentru a îmbunãtãtii calitatea vietii pacientilor. Anumiti factori de risc care pot fi modificati au parte de din ce in ce mai multã atentie în ultimii ani. Printre acestia se numãrã: nutritia si alti factori legati de stilul de viata (activitatea fizicã, fumatul). Cercetãrile aratã cã micro- si macronutrientii, precum vitaminele de grup B, acizii grasi polinesaturati, cafeina si multi altii au un rol semnificativ în prevenirea si sau înrãutãtirea simptomelor din dementa. Desi mai sunt necesare multiple studii pentru a clarifica potentiala relatie de cauzalitate dintre nutrienti si dementa existã dovezi solide conform cãrora comportamentul alimentar poate avea un impact asupra disfunctiei cognitive.

 

Cuvinte-cheie: nutritie, dementa, disfunctie cognitivã, dizabilitate. 

 

Cititi articolul integral in format PDF aici.

 

Sponsori si parteneri