Comunicat al Asociatiei Psihiatrice Romane si al Ligii Romane pentru Sanatate Mintala Conf. univ. dr. M.D. GHEORGHE

În a doua jumãtate a lunii iunie, Comisia de Sãnãtate a Camerei Deputatilor i-a invitat pe autorii Proiectului Legii Sãnãtãtii Mintale (conf. dr. Dan Prelipceanu, dr. Radu Mihãilescu, conf. dr. C. Oancea, dr. Bogdana Tudorache) la audieri pentru clarificarea unor aspecte din proiect si pentru discutarea unor propuneri venite din partea deputatilor din comisie.

Principala obiectie a unora dintre deputati a fost necesitatea introducerii unui articol care sã legifereze examinarea obligatorie a stãrii de sãnãtate mintalã a anumitor categorii de persoane (magistrati, profesori, medici), inclusiv candidatii la demnitãti în stat si la functii eligibile. Câteva cotidiene centrale au reluat imediat aceastã idee, un articol din Evenimentul Zilei din 14.06.2001 intitulându-se chiar Control psihiatric la parlamentari.

Fatã de aceastã situatie, domnii conf. dr. Dan Prelipceanu, dr. R. Teodorescu, dr. C. Oancea, dr. R. Mihãilescu, din partea APR si doamna dr. Bogdana Tudorache, din partea LRSM, au redactat un comunicat remis agentiilor de presã, precum si domnului prof. dr Mircea Ifrim, presedintele Comisiei de Sãnãtate a Camerei Deputatilor, în care se aratã cã în Anexa Rezolutiei O.N.U. nr. 46/119/17 12 1991 intitulatã Principii pentru protectia persoanelor care suferã de o boalã mintalã si pentru îmbunãtãtirea îngrijirilor în domeniul sãnãtãtii mintale, la principiul numãrul IV intitulat „Decizia“ asupra diagnosticului de boalã „mintalã“ în cadrul articolului 2 se spune cã „decizia de boalã mintalã nu trebuie niciodatã sã se bazeze pe considerente politice, economice sau de situatie socialã, nici de apartenentã la un grup cultural, rasial sau religios, nici pe oricare alt considerent care nu are legãturã cu starea de sãnãtate mintalã“.

La articolul 4 se mentioneazã faptul cã dacã în trecut o persoanã a fost tratatã sau spitalizatã nu poate prin el însusi sã justifice diagnosticul prezent sau viitor al bolii mintale iar în articolul 5 se afirmã: „nici un individ si nici o autoritate nu poate clasa o persoanã ca suferindã de o boalã mintalã, nici sã indice sub altã formã cã aceastã persoanã suferã de o asemenea boalã decât dacã aceasta se face în scopuri direct legate de boala mintalã si de consecintele ei“.

Aceste principii se regãsesc în forma propusã de cãtre expertii psihiatri ai celor douã organizatii intrucât ele reflectã principiile eticii medicale în general si a eticii psihiatrice în special, care pun pe prim plan respectul demnitãtii umane, consimtãmântul liber al persoanei de evaluat si confidentialitatea datelor obtinute.

În concluzie o asemenea modificare a proiectului legii contravine principiilor sus enuntate în spiritul cãrora a fost elaborat proiectul de lege sus mentionat. Ea ar conferi psihiatrilor atributii ce depãsesc limitele si statul profesiunii de medic si ar deschide calea abuzurilor psihiatrice.


ANUNT


Comisia de Psihiatrie a Ministerului Sãnãtãtii si Familiei a propus conducerii M.S.F. si Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate urmãtoarele proiecte de programe de sãnãtate:

1. Tratamentul cu antipsihotice moderne în primul episod de schizofrenie;

2. Tratamentul cu antidepresive moderne al episodului depresiv major la omul activ.

Aceste programe au fost propuse sã se desfãsoare sub coordonarea clinicilor universitare de psihiatrie din Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Cluj si Tg.-Mures. Pentru fiecare program a fost propus un coordonator care va monitoriza realizarea acestuia

3. Preventie si diagnostic precoce al simptomatologiei prodromale în schizofrenie si depresie.

Acest program a fost propus M.S.F. care va analiza modalitãtile de realizare si de derulare ale acestuia. Datã fiind dimensiunea, semnificatia si costurile de realizare noi am sugerat ca acest program sã fie de model pilot, aplicabil municipiului Bucuresti, urmând ca functie de rezultate acesta sã fie extins.

Sponsori si parteneri