Euthanasia - Current Controversy (second part) / Eutanasia - Controverse actuale (partea a II-a) - Radu Teodorescu, Elena Calinescu

In 1996, un studiu guvernamental – Raportul Remmelink -  asupra practicarii eutanasiei în Olanda,  a evidentiat ca: a.) doar, în 41% din cazuri s-a respectat legislatia olandeza cu privire la eutanasie; b.) în 15% din cazuri pacientul nu a initiat nici o solicitare pentru “suicidul asistat”; c.) în 15% din cazuri nu s-a facut consultul cu alt doctor; d.) în 7% din cazuri, între solicitare si “suicidul asistat” nu a trecut decât o zi; e.) în 9% din cazuri, “suicidul” nu a fost “asistat de un medic, ci de alte persoane. Din aceeasi analiza statistica, rezulta ca, numai în 32% dintre cazurile de “suicid asistat”, durerea a fost un factor de solicitare. Alti factori, care au condus la solicitarea “suicidului asistat” au fost: frica de a nu-si pierde autonomia, de a deveni dependenti (în special, fata de cei dragi), slaba calitate a suportului social, lipsa de speranta, grijile-greutatile financiare, starile depresive secundare (24).

Un alt factor care poate contribui la solicitarea „suicidului asistat” este absenta unei convingeri (credinte) religioase (25, 26, 27, 28, 29, 30).

Un studiu dintr-un spital pentru îngrijiri paliative din New York, efectuat la 92 de pacienti internati în perioada iunie 1998 – ianuarie 1999 pentru un diagnostic oncologic în stadiu terminal a constatat ca, dorinta de a li se grabi moartea (desire for hastened death) este frecventa printre pacientii având cancer în stadiu terminal. Din cei 92 de pacienti numai 17 pacienti (17%) si-au exprimat dorinta expresa, hotarâta de a li se grabi moartea. Dintre cei 17 pacienti, 16 prezentau un episod depresiv cu simptome severe. Cercetarea minutioasa a celor 92 de pacienti a evidentiat faptul ca, simptomatologia depresiva si lipsa de speranta sunt cei mai puternici factori ce determina dorinta acestor pacienti, „de a li se grabi moartea”; în exprimarea acestei dorinte, un rol important, însa mult mai mic, revine starii fizice, cât si lipsei suportului social. Concluzia acestui studiu evidentiaza ca, masurile care se adreseaza starii depresive, lipsei de speranta si suportului social par a fi aspecte importante pentru o îngrijire paliativa adecvata si pentru raportul care se stabileste între pacient si acesta dorinta. Aceasta concluzie este similara altor studii, care apreciaza ca, durerea nu reprezinta principalul factor în exprimarea dorintei pentru suicid asistat (31).

            Mentionam ca, exista mai multe studii care estimeaza între 10% si 17%  existenta unei tulburari depresive cu simptome severe în cadrul pacientilor cu boli somatice grave în stadii terminale. In cazul pacientilor cu boli oncologice în stadiu terminal, exista studii care considera ca, starea depresiva reprezinta o reactie la o situatie disperata si procentajul celor cu tulburari depresive este mult mai mare (28, 29, 30).

Potrivit acestui studiu, Olanda are o populatie de 15 milioane, din care 400 de mii de pacienti sunt în tratament pentru o tulburare psihica, aproximativ 26 de mii dintre acestia sunt spitalizati. Se estimeaza ca, în fiecare an 320 pacienti cu tulburari psihice primare solicita aprobarea pentru suicid asistat, dintre acestia numai  2% primesc aprobarea. In cele ce urmeaza (Figura 1) prezentam cei 11 pacienti cu tulburari psihice care au primit aprobarea pentru suicid asistat în Olanda, în anul 1997 (32).

 

 

 Citeste articolul integral in format PDF / Read de full article in PDF format

Sponsori si parteneri