Reabilitarea vocationala in context european - programul FORMINSER. I.

Reabilitarea vocationalã în context european - programul FORMINSER. I.


Daniel CIUMÃGEANU*,**, Ovidiu STURZ*,**, Monica IENCIU**, Lucian ILE*, Cristina GEORGESCU*, Marc GARCET***, Dimitris KANDILIS****, Mircea LÃZÃRESCU**

Rezumat

Programul FORMINSER reprezintã rezultatul unei colaborãri între trei parteneri europeni (Belgia, Grecia si România) în privinta reabilitãrii vocationale a persoanelor defavorizate. Desfãsurat în perioada 1999-2000, acest program pilot a avut ca principale obiective promovarea accesului la formare profesionalã si non-discriminarea persoanelor cu disabilitãti în privinta obtinerii unui post de muncã. Meritul acestui program este acela al sublinierii diversitãtii culturale si de interventie în contextul unui demers metodologic comun, diversitate manifestatã în alegerea beneficiarilor si activitãtilor formative. Rezultatul programului s-a concretizat în reinsertia profesionalã a unui numãr considerabil de beneficiari, acestia constituindu-se ca adevãrate modele umane pentru comunitãtile din care au provenit.

Cuvinte cheie: reabilitarea vocationalã, egalitate de sanse, persoane defavorizate.

Abstract

FORMINSER project is a joint-venture of three European partners (Belgium, Greece and Romania) in the field of vocational rehabilitation for disabled people.

The project started in 1999 and was completed in 2000. Conceived as a pilot project, its main goals were the improvement and promotion of access to professional training and a non-discriminative perspective regarding job-access.

One of the main characteristics of the project was that of a cultural and intervention diversity in the framework of a common methodological design.

An important majority of the users were professionally integrated after their formation, acting as true role-models for their original communities.

Key words: vocational rehabilitation, equality of chances, disabled persons.

* Centrul Psihosocial „Armonia“ Timisoara, România
** Clinica de Psihiatrie „Eduard Pamfil“ Timisoara, România
*** AIGS - Asociatia Interregionalã de Îndrumare si Sãnãtate, Vottem, Belgia
**** TEPSYPA - Societatea Tesalianã pentru Sãnãtate Mentalã, Tratament si Reabilitare, Larissa, Grecia

INTRODUCERE

Contextul european actual în ceea ce priveste politicile sociale promoveazã egalitatea de acces la formare initialã si continuã pentru persoanele dezavantajate. Din rândul acestora, persoanele cu dizabilitãti psihice constituie o categorie care intrã din ce în ce mai mult în atentia politicilor comunitare. O reintegrare profesionalã realã a acestor persoane este un deziderat spre care tind structurile comunitare moderne (pentru o sintezã în domeniul reabilitãrii vocationale pentru persoanele cu probleme severe de sãnãtate mentalã, vezi Ciumãgeanu, Ile si Sturz din acest numãr al revistei).

PREMISE ALE PROGRAMULUI

Initiativa Comunitãtii Europene pentru programe vocationale are printre populatiile tintã si persoanele defavorizate. Proiectul FORMINSER este rezultatul colaborãrii a trei parteneri europeni în cadrul de initiativã oferit de programul Leonardo. Acest program reprezintã un proiect pilot de formare organizatã a persoanelor cu dizabilitãti psihice cu scopul de a deveni agenti de insertie si de formare. Dezideratele proiectului pot fi sintetizate dupã cum urmeazã:
promovarea accesului la formare initialã si continuã;
non-discriminarea în ceea ce priveste accesul persoanelor cu disabilitãti psihice la locuri de muncã valorizante si calificate;
depãsirea conditiei sociale a persoanelor cu disabilitãti psihiatrice prin reinsertie vocationalã si prin asistentã din partea structurilor comunitare.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Centrat pe lupta împotriva excluderii sociale, proiectul FORMINSER este o actiune-pilot care îsi propune douã obiective:
promovarea egalitãtii accesului la formarea initialã si continuã pentru persoanele dezavantajate de factorii de scolarizare insuficientã, socio-economici, geografici, etnici sau datorati dizabilitãtii fizice sau mentale;
non-discriminarea în ce priveste accesibilitatea persoanelor cu handicap la locuri de muncã valorizante si calificate.

Aceste obiective generale au fost operationalizate prin enuntarea obiectivelor specifice, dupã cum urmeazã:
formarea profesionalã a cel putin 12 persoane cu statut precar, de cãtre fiecare partener, în domenii adaptate nevoilor identificate pe plan local;
la sfârsitul formãrii, insertia a cel putin 5 din aceste persoane în structuri ogranizationale locale;
schimbul de metodologie dintre parteneri;
crearea unui produs de formare transferabil (elaborarea unui manual), cu punerea în evidentã a „bunelor practici“ inspirate din experienta provenitã din cele trei regiuni diferite.

PREZENTAREA GENERALÃ A PROIECTULUI

Partenerii programului FORMINSER sunt reprezentati de asociatii non-guvernamentale care actioneazã în domeniul sãnãtatii mintale si a asistentei persoanelor defavorizate. Partenerul belgian (AIGS - Asociatia Interregionalã de Îndrumare si Sãnãtate) este prezentat pe larg în acest numãr al revistei (Garcet, 2001). În Grecia, cea care s-a angajat în proiectul FORMINSER este Societatea Tesalianã pentru Sãnãtate Mintalã, Tratament si Reabilitare (THEPSYPA). Aceastã asociatie a fost fondatã în anul 1991 si are ca misiune favorizarea reinsertiei sociale si profesionale a persoanelor cu probleme psihice, handicapate sau defavorizate. Pentru aceasta, THEPSYPA dispune de structuri de îngrijire, centre de locuit, apartamente protejate, un centru de zi, un stationar pentru consultatii, un serviciu de cercetare medicalã si de formare, o unitate mobilã, structuri de educatie profesionalã si de orientare profesionalã si de o unitate productivã. În România, parteneri în program au fost Asociatia Psihiatricã din Timisoara si Asociatia „Armonia“.

Populatiile tintã au fost diferite în functie de parteneri, iar activitãtile propuse de fiecare organizatie sunt conforme cu nevoile identificate pe plan local.

ASPECTE METODOLOGICE
ALE INTERVENTIILOR Si EVALUÃRILOR

Programul FORMINSER este rezultatul unei munci de doi ani (1999-2000) a celor trei echipe nationale, colaborarea concretizându-se prin elaborarea unei metodologii comune de evaluare si actiune si prin evidentierea unor elemente pragmatice de eficientã. Produsul final al programului constã în elaborarea unui manual de bune practici, care va fi publicat în editie trilingvã sub egida Comunitãtii Europene (Directoratul General de Educatie si Culturã al Comisiei Europene, supus publicãrii). Etapele de desfãsurare a programului au fost urmãtoarele:

Identificarea nevoilor locale, selectia participantilor si constituirea echipelor de formare si interventie - profilul populatiilor de beneficiari pentru cele trei tãri este rezultatul unei prealabile cercetãri a nevoilor de programe si servicii identificate de cei trei parteneri. Partenerul belgian a ales în final ca populatie tintã persoane cu un statut precar care lucrau deja în structurile asociatiei în posturi de joasã calificare, partenerul grec a identificat în comunitatea localã un esantion de populatie care nu beneficia de servicii de orientare vocationalã, iar partenerul român s-a centrat pe persoane cu dizabilitãti psihice severe din rândul membrilor asociatiei „Armonia“ - vezi si articolul urmãtor. Cu privire la tematica formãrii, aceasta a corespuns identificãrii unor posibile directii de dezvoltare ale celor trei parteneri - echipa belgianã si-a centrat atentia pe calificarea unor angajati pentru a deveni tutori sau agenti de reinsertie profesionalã pentru beneficiarii asociatiei, partenerul grec s-a concentrat mai degrabã pe reinsertia profesionalã corespunzãtoare nivelului de pregãtire a beneficiarilor programului, iar echipa românã a optat pentru programe de formare pre-vocationalã în 4 domenii considerate de viitor (chiar si ca posibilitate de angajare în structurile asociatiei), respectiv un atelier de croitorie, unul administrativ-gospodãresc, un atelier de creatie-artizanat si unul de secretariat informatizat. În finalul selectiei, grupul de beneficiari belgieni a cuprins 18 persoane, cel grec 12 iar beneficiarii români au fost 17. Echipele de profesionisti din cele trei tãri au fost constituite pe criterii multi-disciplinare (vezi tabelul).Belgia     Grecia    România
Asistent social - coordonare
Psiholog - coordonare, cercetare si raportare
Tutore pedagogic - evaluare pedagogicã, elaborarea metodologiei de formare
Instructori - responsabilitãti în formare     Psihiatru - coordonare, cercetare si raportare
Asistent social - asistentã vocationalã, formare
Psiholog - elaborarea metodologiei de formare si evaluare
Instructori - responsabilitãti în formare    Psihiatru - coordonare, cercetare si raportare
Psiholog - elaborarea metodologiei de formare si de evaluare, consiliere individualã si vocationalã
Tutore pedagogic - responsabilitãti în dezvoltare curricularã si în formare
Asistent social - coordonare, elaborarea metodologiei de formare
Instructori - responsabilitãti în formare


Elaborarea programelor de formare si de reinsertie - pentru programele de formare, optiunea celor trei parteneri a fost una modularã. Propunerea initialã, apartinând partenerului belgian, a fost aceea a cinci module de formare, care sã totalizeze 300 de ore (modulele proiect profesional; profilul clientului; tehnici de acompaniere; retele; comunicare). Din aceastã propunere au fost pãstrate în final de cãtre toti partenerii modulul proiect profesional (ce cuprinde informatii si deprinderi necesare unei planificãri individuale a reinsertiei), modulul client (care contine elemente minimale de psihopatologie necesare absolventilor formãrii în evaluarea membrilor din comunitãtile lor pentru care vor servi ca modele si agenti de reinsertie) si modulul tehnici de comunicare (adaptat de fiecare partener). Având în vedere caracteristicile beneficiarilor programului, echipa românã a introdus ca module suplimentare înaintea demarãrii formãrii douã module, unul inspirat din tehnicile cognitiv-comportamentale de ameliorare a comunicãrii si interactiunii în grup si un al doilea, modulul pedagogic, responsabil pentru transmiterea unor cunostinte elementare despre procesul educativ (mentionãm cã o parte dintre beneficiarii români au devenit instructori în cadrul unor ateliere ale Asociatiei „Armonia“). Modulele de formare propriu-zisã au fost îngemãnate pentru fiecare partener cu aplicatii practice în cadrul structurilor organizatiilor sau în structuri comunitare (acestea din urmã în cazul partenerilor greci).

Construirea unui instrumentar comun de evaluare - reuniunile multi-nationale au dus la o armonizare bazatã pe utilizarea unor instrumente comune schimbate între parteneri si pe acorduri clare în ceea ce priveste etapele care trebuie urmãrite în concretizarea proiectului. Instrumentele schimbate aveau, în principal, ca scop evaluarea functionãrii sociale si a calitãtii vietii (Scala de Autoevaluare a Adaptãrii Sociale - SAS-SR; Scala de Autoevaluare a Asertivitãtii Rathus - RAS; Scala pentru Calitatea Subiectivã a Vietii Baker - Intagliata). Pentru evaluarea stimei de sine a fost adoptatã o scalã elaboratã si propusã de echipa românã. Documentele care se referã la recrutare si selectie, la elaborarea continutului programei si evaluarea competentelor si satisfactiei beneficiarilor în program au fost realizate printr-un acord comun între parteneri, si sunt constituite dintr-un set de chestionare de auto-evaluare.

Comunicarea rezultatelor, stabilirea unor directii de viitor - rezultatele globale ale programului FORMINSER sunt încurajatoare. Evaluarea realizatã de cele trei echipe dovedeste o bunã eficientã a interventiilor si o reinsertie profesionalã de calitate. Diferentele marcante între cele trei populatii intrate în program (persoane cu statut precar si cu simptomatologie psihiatricã minimalã pentru belgieni, persoane cu tulburãri psihiatrice moderate si cu un nivel înalt de scolarizare pentru greci si persoane cu tulburãri psihiatrice severe pentru echipa românã) fac dificilã o comparatie cantitativã între cele trei esantioane. Din acest punct de vedere, rezultatele urmeazã sã fie analizate separat pentru cei trei parteneri (vezi articolul urmãtor).

Dupã cum s-a specificat, programul FORMINSER este un proiect-pilot, rezultatele acestuia putându-se constitui ca posibile directii de dezvoltare ale unor noi programe pentru partenerii implicati. Împãrtãsirea experientei si resurselor particulare între echipele nationale a dus la trasarea unor directii de dezvoltare ulterioarã. În particular, echipa românã a beneficiat de o colaborare cu organizatii similare din strãinãtate, cu o bogatã experientã în domeniul reabilitãrii vocationale. Aceastã colaborare pune în evidentã posibilitatea organizãrii cu succes în tara noastrã a unor servicii de formare si orientare vocationalã pentru persoanele cu probleme severe de sãnãtate mentalã.

CONCLUZII SI DISCUTII

Programul FORMINSER s-a dovedit o experientã extrem de utilã pentru toti cei trei parteneri. Dintre aspectele pozitive ale acestei colaborãri putem aminti:
Avantajele unei munci în echipã - prezenta unor profesionisti cu competente diverse, atât pe plan local cât si în cadrul reuniunilor multinationale, a creat premisele unei abordãri a beneficiarilor programelor dintr-o perspectivã centratã mai mult pe dezvoltarea de competente decât pe patologie (notãm aici, pe lângã psihiatru, psiholog si asistent social, prezenta tutorelui pedagogic, a cãrui expertizã s-a dovedit deosebit de binevenitã în desfãsurarea programului).
Individualizarea interventiilor - programul FORMINSER dovedeste posibilitatea de realizare în cadrul unui demers metodologic comun a programelor de reabilitare vocationalã pentru populatii diferite de beneficiari. Aceasta se realizeazã printr-o individualizare a activitãtilor atât la nivel de program, cât si la nivelul participantilor. La nivel de beneficiar, individualizarea formãrii si centrarea pe nevoi si competente, concretizate printr-o adaptare curricularã, reprezintã probabil solutia cea mai eficientã.
Prezenta unei oferte diversificate de servicii de reabilitare - atât pentru partenerii belgieni si greci, cât si pentru echipa românã, desfãsurarea programului a beneficiat de ofertele de reabilitare psiho-socialã puse la dispozitie de asociatiile partenere. În cazul lotului român, prezenta unei oferte de consiliere individualã, întâlnirile de grup si posibilitatea de a participa ca instructori în programele educative ale asociatiei „Armonia“ s-au constituit în tot atâtea oportunitãti care au dus în final la succesul demersului.
Fezabilitatea programului - cadrele cultural si social de referintã diferite ale populatiilor de beneficiari nu s-au constituit ca un impediment major în ceea ce priveste succesul programului. Pentru contextul local, o astfel de observatie prezintã un interes crescut, partenerul român având o serie de dificultãti în ceea ce priveste cadrul legislativ national cu privire la reinsertia vocationalã a persoanelor cu probleme severe de sãnãtate mentalã. Principalul obstacol de care s-a lovit echipa românã este acela al incompatibilitãtii statutului de pensionar de boalã cu desfãsurarea oricãrei activitãti remunerate.


Bibliografie

1. Ciumãgeanu D., Ile L., Sturz O. (2000) Reabilitarea vocationalã a persoanelor cu dizabilitãti psihice severe - o sintezã. Revista Românã de Psihiatrie, 4: 177.
2. Ciumãgeanu D., Ile L., Sturz O., Lazzoni A., Ienciu M. (2000) Programul FORMINSER - evaluarea etapei de formare într-un program transnational de reabilitare vocationalã pentru persoane defavorizate, Revista Românã de Psihiatrie, 4: 189.
3. Directoratul General de Educatie si Culturã a Comisiei Europene, FORMINSER - Manual de bune practici, supus publicãrii.
4. Garcet M. (2000) Reabilitarea psiho-socialã în Belgia. Experienta A.I.G.S. Revista Românã de Psihiatrie, 4: 160.

***

Sponsori si parteneri