Stefan Milea - PRIMARY PREVENTION OF MENTAL DISORDERS IN CHILDREN AND ADOLESCENTS. VOLUME II: CHILDREN WITH HIGH RISK CATEGORIES - Profilaxia primara a tulburarilor psihice la copil si adolescent. Volumul II: Categorii de copii cu risc crescut

PROFILAXIA PRIMARÄ‚ A TULBURÄ‚RILOR PSIHICE LA COPIL ÅžI ADOLESCENT

VOLUMUL II: CATEGORII DE COPII CU RISC CRESCUT

AUTOR: Acad. Prof. Dr. ÅžTEFAN MILEA

 

            Acest volum structurat în doua parti, ce totalizeaza 24 de capitole, este o continuare fireasca si asteptata a primului volum.

Autorul, Åžtefan Milea cu o experienta profesionala de 50 de ani si o activitate didactica de peste 40 de ani prezinta concis, riguros, un subiect de mare actualitate cu importante aplicatii practice pentru sanatatea mintala a copiilor si adolescentilor.

In prima parte a volumului, constituita din cinci capitole sunt prezentate notiunile de baza din domeniu: definitia si dimensiunea profilaxiei primare specifice; factorii de risc si categoriile de copii si adolescenti cu risc pentru tulburari si/sau suferinte psihice; criteriile privind stabilirea prioritatilor în cazul categoriei de copii cu risc crescut; obiectivele si mijloacele de interventie ale psihoprofilaxiei primare specifice; rolul familiei, cât si importanta muncii în echipa a profesionistilor si a membrilor familiei, care trebuie sa fie parteneri în abordarea unui copil cu probleme de sanatate (cu exceptia cazurilor în care si membrii familiei au nevoie de ajutor).

Partea a doua a volumului cuprinde 19 capitole,  în care sunt prezentate numai categoriile de copii cu risc crescut pentru tulburari si/sau suferinte psihice si profilaxia primara specifica.

Nu au fost inclusi în acest volum copiii cu risc crescut pentru tulburari si/sau suferinta psihica ca urmare a unor factori cu actiune evidenta psihopatogena si agresivitate deosebita, care au fost prezentati în primul volum. De asemenea, nu au fost inclusi în acest volum copiii cu tulburari si/sau suferinte psihice, în care factorii de risc sunt reprezentati de diferite afectiuni neurologice, somatice, senzoriale sau endocrine, cât si copii cu risc relativ mic.

Primele trei capitole din partea a doua a volumului se refera la copilul maltratat (abuzat sau neglijat), cu o abordare distincta a unei forme de maltratare, minorul abuzat sexual. Sunt prezentate diferite definitii si limitele acestor definitii în conditiile în care notiunea de maltratare a devenit „tot mai neomogena” si „prea larga si vag definita din punctul de vedere al psihoprofilaxiei primare specifice”. Sunt prezentate definitii (si limitele lor), prevalenta, formele de manifestare, factorii si circumstantele favorizante, precum si consecintele negative imediate si tardive ale abuzului sexual la minor. Sunt trecute în revista obiectivele si mijloacele, dar, si obstacolele si „elementele sensibile” ale psihoprofilaxiei primare specifice a abuzului sexual la minor.

Urmatoarele doua capitole (cap. 4 si cap. 5 al celei de a doua parti) pun în discutie categoria de copii cu risc pentru sanatatea mintala, care include toti sugarii sanatosi psihic, ce au avut antecedente prenatale patologice si/sau markeri de stare, care atesta o afectare cerebrala pre- sau perinatala. Sunt expuse particularitatile si dificultatea de a identifica acesti factori de risc (care, cel mai adesea, nu se remarca prin sensibilitate sau specificitate si nici prin dimensiunea riscului), mecanismele patogene, consecintele posibile, cât, si obiectivele si etapele psihoprofilaxiei primare specifice pentru copii fara tulburari psihice manifeste, dar cu antecedente si/sau semne clinice care semnifica o suferinta cerebrala.

Urmatoarele 4 capitole se refera la copiii cu parinti cu diferite afectiuni, copiii cu parinti cu afectiuni somatice de lunga durata (cap.6), copiii cu parinti cu afectiuni psihice de lunga durata (cap.7), copiii cu mame cu depresie sau psihoza post-partum (cap.8). Sunt prezentate principalele variabile legate de boala parintelui de care trebuie tinut seama în evaluarea riscului, factorii de risc si mecanismele patogene la copilul cu parinti cu diferite afectiuni, posibilele consecinte psihologice si psihopatologice; sunt prezentate obiectivele, mijloacele si particularitatile psihoprofilaxiei primare specifice pentru aceste categorii de copii (cap.9).

Capitolul 10 si capitolul 11 aduc în discutie o tema mult discutata si mai ales mult mediatizata, copilul adoptat. De la început, autorul subliniaza ca, înfierea este solutia optima pentru copiii care nu se pot baza pe parintii lor, si ca, cei mai multi copii adoptati se dezvolta normal. Insa, înfierea implica riscuri potentiale pentru copil si pentru familia adoptiva, „de aceea vorbim de copilul înfiat ca despre o categorie populationala cu risc”. Sunt prezentati factorii de risc pentru copilul înfiat si noua sa familie, consecintele negative posibile asupra copilului, asupra familiei adoptive si asupra adoptiei. De asemenea, sunt prezentate obiectivele, mijloacele si particularitatile psihoprofilaxiei primare specifice în cazul copilului adoptat.

Capitolul 12 si capitolul 13, fara sa minimalizeze rolul natural, firesc si benefic al bunicilor în cresterea copiilor, se refera la factorii de risc potentiali si la consecintele psihologice si psihopatologice posibile asupra copiilor crescuti exclusiv de bunici.  Urmatoarele 4 capitole se refera la factorii de risc potentiali si despre consecintele psihologice si psihopatologice posibile asupra copilului din familiile monoparentale (cap.14 si cap.15) si asupra copilului din unele tipuri actuale de familie (tipuri de familie care au suferit importante transformari în forma si continut fata de formele traditionale de familie)  (cap.16 si cap.17). Sunt prezentate obiectivele, mijloacele si particularitatile psihoprofilaxiei primare specifice pentru aceste categorii de copii.

Ultimele doua capitole (cap.18 si cap.19) se refera la copilul victima a dezastrelor sau calamitatilor naturale. Acest subiect a fost încredintat domnului Lupu Constantin, care între anii 1991-1995 si-a dedicat o parte din timp interventiei precoce si studiilor asupra familiilor afectate de cutremurele repetate din zona seismica Banloc-Voiteni din Banat. Sunt prezentate posibilele consecinte psihologice si psihopatologice pe termen scurt si pe termen lung,  formele de manifestare ale tulburarilor psihopatologice. In ceea ce priveste, obiectivele, mijloacele, etapele si particularitatile psihoprofilaxiei primare specifice, acestea sunt prezentate în conformitate cu programele OMS si ONU de prevenire a suferintei si pierderilor de vieti omenesti si materiale prin sisteme rapide si eficiente de informare si interventie.

Volumul de fata aduce cunostinte deosebit de utile în practica tuturor celor care au responsabilitati fata de copii. Este o carte cu larga adresabilitate pentru medici si psihologi, pentru educatori si profesori, cât si pentru toate persoanele implicate în asistenta si protectia copilului, si nu în ultimul rând, pentru actualii si viitorii parinti.

 

                                                                                                           

Elena Calinescu

Sponsori si parteneri