Studiu clinic asupra corelatiei dintre tulburarile de limbaj si disfunctia cognitiva in schizofrenie

Elena VLAD**, Valentina, COLCERU NEACSU, Adrian VLAD*

Rezumat

Obiectiv: investigarea existentei unor posibile corelatii între rezultatele evaluãrii tulburãrilor de limbaj si scorurile disfunctiei cognitive la pacienti schizofreni (ambele variabile fiind considerate posibili markeri clinici ai afectãrii cerebrale în psihoze);

Metodã de lucru: 47 pacienti spitalizati, cu diagnostic de schizofrenie conform DSM IV si aflati în tratament cu neuroleptice clasice (între 200 si 700 echivalenti de clorpromazinã) au fost evaluati de cãtre aceeasi persoanã (E.V.) asupra: memoriei de scurtã duratã (“digit span”), fluentei verbale (foneticã si semanticã), învãtãrii verbale, memoriei de lungã duratã, precum si asupra simptomatologiei clinice (the Positive and Negative Symptoms Scale - PANSS) si a tulburãrilor de limbaj (the Clinical Language Disorder Rating Scale - CLANG). S-a efectuat analiza componentei principale cu rotatie varimax pentru scorurile CLANG si analizã de corelatie între factorii CLANG, scorurile cognitive si scorul total PANSS.

Rezultate: Au fost extrasi 5 factori CLANG; nu a fost evidentiatã nici o corelatie semnificativã între scorurile cognitive si factorii CLANG sau scorul total PANSS. Primii doi factori CLANG („semantic“ si „productiv“) s-au corelat semnificativ cu scorul total PANSS.

Concluzii: Cel putin în cazul lotului de pacienti inclusi în acest studiu disfunctiile cognitive (în sfera memoriei de scurtã si lungã duratã, a învãtãrii verbale, a fluentei verbale) si tulburãrile de limbaj ar putea fi fenomene independente.

Cuvinte cheie: schizofrenie, tulburãri de limbaj, disfunctii cognitive.
Abstract

Objective: To investigate a possible relationship between two major fields of schizophrenia research: language and cognition (both considered today as clinical markers of brain dysfunction in psychoses).


Method: 47 chronic DSM IV schizophrenic patients hospitalized in an acute inpatient clinic and treated with classical antypsychotics (200 to 700 Cpz Eq) were evaluated by the same rater, using tests for short term memory (digit span), verbal fluency (phonetic and semantic), verbal learning, long term memory, the Positive and Negative Syndrome Scale (PANSS) and the Clinical Language Disorder Rating Scale (CLANG). Principal Component Analysis with Varimax Rotation of CLANG has been performed, as well as correlation analysis between CLANG factors, cognitive items and PANSS total score.

Results: Five CLANG factors were extracted. No significant correlations were found between cognitive items and CLANG items or PANSS total score; the first two CLANG factors (“production” and “semantic”) correlate with PANSS total score.

Conclusion: Cognitive impairments (short and long term memory, verbal learning, verbal fluency) and language dysfunction might be independent phenomena or the results are due to the problem of generalised deficit effect.

Key words: schizophrenia, language abnormalities, cognitive dysfunction.

ARGUMENT

Atât tulburãrile de limbaj cât si disfunctiile cognitive sunt domenii de intensã cercetare în psihiatrie; prezenta acestora la pacienti schizofreni este în prezent consideratã martor al unei afectãri cerebrale:
1. precoce – premorbide (înainte de aparitia semnelor prodromale);
2. importante;
3. mai mult sau mai putin specifice.

Veriga de legãturã dintre cele douã domenii mentionate mai sus ar putea fi reprezentatã de anomaliile de asimetrie a emisferelor cerebrale descrise la pacienti schizofreni. Aceste anomalii au fost asociate atât cu regiuni cerebrale implicate în limbaj cât si cu prezenta deficitelor cognitive, câteva exemple în acest sens fiind urmãtoarele:

  • existã în schizofrenie o inversare a asimetriei lobului parietal inferior, structurã ce apartine cortexului heteromodal de asociatie care include reteaua lexical-semanticã (Niznikiewicz si colab.);
  • s-a descris, de asemenea, o lateralizare atipicã în regiunea santului lateral, formatiune implicatã atât în limbaj cât si în functia cognitivã (Hoff si colab.);
  • lateralizarea proceselor cognitive cerebrale este anormalã în schizofrenie (Hugdahl si colab.), ca si transferul prin corpul calos în timpul testelor care solicitã generarea de cuvinte (Mohr si colab.);
  • existã o legãturã între abilitatea manualã relativã (un factor corelat genetic cu dominanta emisfericã pentru limbaj) si abilitatea cognitivã, cele mai importante deficite cognitive fiind întâlnite în punctul de abilitate manualã egalã (stânga-dreapta) supranumit si punctul de „indecizie emisfericã“ (Crow si colab.).

Unii autori (Cuesta si colab.) propun ca tulburãrile de limbaj din schizofrenie sã fie considerate markeri pentru studiile neuropsihologice, altii (Cuesta si colab.) au încercat sã diferentieze tipurile de tulburãri de limbaj pe baza presupusei lor origini cognitive.

Scopul acestui studiu constã în încercarea de a stabili dacã, din punct de vedere clinic, existã la pacienti schizofreni o corelatie între tulburãrile de limbaj si anumite deficite cognitive (memoria de scurtã sau de lungã duratã, învãtarea verbalã, fluenta verbalã).

METODÃ

Au fost inclusi 47 pacienti schizofreni (în acord cu criteriile DSM IV) internati în Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia“, 21 bãrbati si 26 femei, dintre care 35 (17 bãrbati si 18 femei) au finalizat toate testele cognitive. Toti pacientii inclusi în studiu se aflau în momentul evaluãrii sub tratament cu neuroleptice clasice (monoterapie sau combinatii, corespunzãtoare a 200-700 echivalenti de clorpromazinã) de cel putin o sãptãmânã.

Antecedentele de traumatisme cranio-cerebrale, bolile somatice sau neurologice grave sau abuzul de substante precum si vârstele extreme au reprezentat criterii de excludere.

Pentru date demografice si clinice suplimentare – vezi tabelul 1: date demografice:

 
N
Minimum
Maximum
Medie
Deviatie standard
Varsta
47
20.00
62.00
35.8511
11.0217
Scolarizare (ani)
47
7.00
17.00
12.0426
2.1865
Debut (varsta)
47
14.00
42.00
24.9574
6.9092
numar spitalizari
47
1.00
20.00
7.7234
6.7137
scor total PANSS
47
47.00
131.00
79.3617
16.6804

Evaluarea s-a realizat în manierã transversalã, în conditii standardizate, de cãtre aceeasi persoanã (E.V), pe parcursul unui interviu de 40-60 minute. Au fost utilizate urmãtoarele instrumente:

  • Clinical Language Disorder Rating Scale (CLANG) – E. Chen, 1996 – 17 itemi C1-C17 – (Tabelul 2);
  • Positive and Negative Syndrome Scale (PANSS) – Kay & Opler, 1988;
  • Test de învãtare verbalã (adaptarea „California Verbal Learning Test“) – O1-O10 - (Tabel 3).

Tabelul 2. Itemi CLANG

C1
asocieri fonetice ("clang-asociatie")
C2
anomalii de sintaxã (structurã gramaticalã anormalã)
C3
constrângeri sintactice în exces (gramaticã excesivã)
C4
lipsa asocierii semantice (pierderea relatiilor semantice)
C5
slãbire referentialã (legãturi neclare)
C6
slãbirea discursului (pierderea scopului comunicãrii)
C7
detalii în exces
C8
lipsa detaliilor
C9
aprozodie (vorbire fãrã intonatie)
C10
anomalii de intonatie
C11
tulburãri ale pragmaticii (în aspecte generale de cunoastere a lumii )
C12
anomalii de fluentã (ritm anormal)
C13
dizartrie (dificultãti de articulare)
C14
sãrãcirea vorbirii
C15
presiunea vorbirii
C16
neologisme
C17
erori parafazice (substitutia prin cuvinte imprecise)

Tabel 3. Itemi pentru învãtarea verbalã

O1
achizitia totalã prin învãtare
O2
retentia
O3
recunoasterea
O4
raportul de grupare semanticã
O5
consistenta recunoasterii
O6
numãr total de intruzii
O7
evocarea liberã de scurtã duratã
O8
evocarea liberã de lungã duratã
O9
raportul evocare liberã/sugeratã de scurtã duratã
O10
raportul evocare liberã/sugeratã de lungã duratã

Au fost de asemenea evaluate:

  • Memoria de scurtã duratã („turul oraselor“ – numãr de itemi pe care pacientul îi poate reda dintr-un total de 10 itemi prezentati) – O11;
  • Fluenta verbalã (raportul între fluenta verbalã foneticã si cea semanticã)– O12;
  • Memoria de lungã duratã (date de istoric personal si date de referintã din istoria recentã a României) - O13.

Aplicarea CLANG s-a realizat respectându-se indicatiile autorului. Au fost analizate: vorbirea spontanã (despre subiecte neutre si non-neutre), rãspunsurile la întrebãri deschise si interpretarea de proverbe.

Datele rezultate au fost prelucrate statistic utilizându-se pachetul SPSS 7.5 pentru Windows.

S-a realizat analiza componentelor principale cu rotatie varimax a scorurilor CLANG (tehnicã de reductie a datelor de tip analizã factorialã) precum si analizã de corelatie Pearson între factorii CLANG (FC1-FC5), scorurile cognitive (O1-O13), scorul total PANSS si numãrul de ani de scolarizare.

REZULTATE SI DISCUTII
Au fost extrasi 5 factori CLANG (eigenvalue > 1) rãspunzãtori în total pentru 74.304% din variantã (tabelele 4 si 5, figura 1):

  • FC1 (31% din variantã): sãrãcirea vorbirii, lipsa detaliilor, aprozodia, excesul de detalii si presiunea vorbirii;
  • FC2 (17,07% din variantã): lipsa asocierilor semantice, slãbirea referentialã, slãbirea discursului, dizartrie;
  • FC3 (9,85% din variantã): anomalii de sintaxã, tulburãri de pragmaticã;
  • FC4 (9.65% din variantã): erori parafazice, anomalii de fluentã, asociatii fonetice, sintacticã excesivã;
  • FC5 (6,46% din variantã): neologisme si anomalii de fluentã a vorbirii.

Tabelul 4.

 
Component
1
2
3
4
5
C1
-.166
.188
.341
.525
.379
C10
1.015E-02
-3.20E-02
-.117
-4.42E-02
.837
C11
-2.78E-02
.349
.751
.137
.226
C12
.316
.278
9.349E-02
.726
9.355E-03
C13
.321
.720
-4.53E-02
-.171
-.158
C14
.919
1.134E-02
-6.99E-02
-9.03E-02
-.161
C15
-.637
.294
.390
1.133E-02
-6.72E-02
C16
-.179
7.239E-02
.349
5.033E-02
.735
C17
-.349
.174
-5.93E-02
.727
-.119
C2
1.772E-02
2.997E-02
.894
3.194E-02
-3.10E-02
C3
2.839E-02
-.187
4.646E-02
.744
2.166E-02
C4
-.215
.794
.191
-9.76E-02
-1.49E-02
C5
-.322
.773
.177
.232
.298
C6
-.545
.621
.349
1.976E-02
.125
C7
-.734
.332
.312
8.869E-02
.204
C8
.870
-7.35E-03
7.828E-02
-2.10E-02
-.159
C9
.812
5.490E-03
.326
.131
.233

Tabel 5. Varianta totalã explicatã

Component
Eigenvalues
Extraction: Sums of Squared Loadings
Rotation: Sums of Squared Loadings
Total
% din Varianta
% Cumulativ
Total
% din Varianta
% Cumulativ
Total
% din Varianta
% Cumulativ
1
5.316
31.273
31.273
5.316
31.273
31.273
4.039
23.758
23.758
2
2.901
17.065
48.338
2.901
17.065
48.338
2.636
15.509
39.267
3
1.674
9.850
58.188
1.674
9.850
58.188
2.188
12.873
52.139
4
1.641
9.654
67.842
1.641
9.654
67.842
2.036
11.974
64.114
5
1.099
6.462
74.304
1.099
6.462
74.304
1.732
10.190
74.304
6
.951
5.592
79.896
           
7
.687
4.038
83.934
           
8
.625
3.676
87.610
           
9
.469
2.757
90.367
           
10
.386
2.271
92.638
           
11
.334
1.962
94.600
           
12
.279
1.641
96.241
           
13
.212
1.249
97.490

Sponsori si parteneri