TULBURARI ALE SEXUALITATII LA PERSOANE CU SCHIZOFRENIE

Ioana MICLUTIA*, Rodica MACREA**

Rezumat

Sexualitatea aberanta in schizofrenie este o componenta secundara maladiei, manifestandu-se fie la debut sau in cronicitate. Ea se exprima atat pe planul experientelor subiective cat si la nivelul comportamentului sexual.
Marca sexualitatii schizofrenului este caracterul bizar, regresiv. Sunt discutate doua aspecte ale sexualitatii schizofrenului: deviatiile cantitative si calitative ale apetentei sexuale, practicilor sexuale, unele cu aspect parafilic sau medico-legal atribuabile bolii insasi; alterarea globala a sexualitatii secundara medicatiei antipsihotice.
In prima categorie se incadreaza apatia sexuala, anhedonia datorate autismului, cu implicatii la nivel relational: reticenta in incheierea casatoriei, celibat, separari. in fazele de debut este posibil, totusi, si reversul: hipersexualitate nediscriminativa, sex promiscuu si neprotejat. Tendintele regresive se rasfrang in sexualitatea de tip preponderent masturbatorie, de autofelatie, rar de autocastrare. Internarile in sectii segregate sexual favorizeaza initierea gesturilor de tip homosexual, de masturbare mutuala.
Debutul medico-legal al schizofreniei atrage atentia printr-un gest complet nejustificat: sadism sexual sub imperiul halucinatiilor, molestari sexuale, incest sau parafilii (necrofilie, zoofilie). Tulburarile sexuale datorate medicatiei antipsihotice cuprind: alterari ale apetentei sexuale, dificultati in atingerea, mentinerea erectiei, priapism, dificultati ejaculatorii, deficiente in atingerea orgasmului. Cel mai incriminat in majoritatea tulburarilor sexuale amintite este neurolepticul tioridazin. Dar si antipsihoticele novel sunt responsabile de cateva neajunsuri in sfera conexa sexualitatii (amenoree, galactoree, ginecomastie). In concluzie, se poate afirma ca sexualitatea schizofrenului se altereaza in timp calitativ prin regresia de la heterosexualitatea matura la acte nemotivate de exhibitionism si masturbare mecanica. Sexualitatea schizofrenului diminua si cantitativ sau este abolita in cronicitate.

Cuvinte cheie sexualitate, schizofrenie, disfunctii sexuale, antipsihotice.
Abstract

Disordered sexual behavior is common in schizophrenia, being partly secondary to the disturbances of thought and perception. These disturbances affect the subjective experiences and the overt sexual behavior.
The major disturbances in the sexuality of schizophrenics are: the quantitative and qualitative disorders regarding the sexual appetence, sexual practices due to the illness itself; sexual dysfunctions due to the antipsychotic medication.
The disorders secondary to the illness refer to: lack of sexual interest, sexual apathy, anhedonia, libidinal impotence, celibacy, separations and divorce, although the opposite behavior (hypersexuality, pansexuality, sexual promiscuity and sexual "acting out") may be observed as well especially at the beginning of the illness. The prepsychotic and early phases of schizophrenia, the cronicity have a hallmark in the field of sexuality: autoeroticism, mechanic masturbation, autofellatio.
The forensic complications of sexual behavior (rape, paraphilias, incest, autocastration and other sexual crimes) are patognomonic for severely disturbed personalities.
The sexual dysfunctions caused by antipsychotic medication may include dampening of sexual interest and desire, erection difficulties, ejaculatory problems, anorgasmia. Even novel antipsychotics are responsible for amenorrhea, false-positive pregnancy tests, galactorhea, engorgement of breasts, weight gain, being the major source of noncompliance.
In conclusion, we can assume that the sexuality of schizophrenics is altered both qualitatively through regression to mechanic masturbation and quantitatively (sexual apathy, anhedonia).

Key words: sexuality, schiophrenia, sexual dysfunctions, antipsychotics.


Sexualitatea aparte din schizofrenie poate fi o componenta secundara maladiei, manifestandu-se fie la debut, in perioada de stare sau in cronicitate. Se presupune ca sexualitatea aberanta este consecinta tulburarilor de perceptie, de gandire, a bizareriilor, a autismului, cu toate ca relatia nu este certa.
Aceasta sexualitate aparte se exprima atat pe planul experientelor subiective cat si la nivelul expresiei comportamentului sexual. Regresia globala a personalitatii faciliteaza impunerea instantelor primitive. Marca sexualitatii schizofrenului este caracterul bizar, discordant, regresiv.
Doua aspecte majore marcheaza sexualitatea schizofrenului:
  • deviatiile cantitative si calitative ale apetentei sexuale, practicilor sexuale, unele cu note parafilice sau cu consecinte medico-legale;
  • alterarea globala a sexualitatii secundara medicatiei psihotrope.

In prima categorie se situeaza apatia sexuala, anhedonia datorate autismului, cu implicatii la nivel relational: reticenta in incheierea casatoriei, celibat, separari, divortialitate.
Prin natura bolii, persoanele cu schizofrenie prezinta abilitati modeste in formarea si mentinerea unei relatii intime satisfacatoare. Lipsesc cu desavarsire abilitatile psihosociale si psihosexuale necesare construirii unor relatii personale semnificative (Assalian, 2000).
Multe persoane cu schizofrenie vadesc dezinteres fata de sexualitate, o stare tensiva la avansurile partenerilor. Barbatii refuza cu obstinatie implicarea intr-o relatie sexuala, preferand solitudinea. Arareori, cand pulsiunile sexuale sunt iminente, sexul initiat este mecanic, lipsit de vigoare si de coloratura emotionala. Femeile cu schizofrenie sunt deopotriva dezinteresate de igiena corporala, de gasirea unui partener. Ele sunt curtate de catre barbati, care se considera atrasi de aspectul distant, enigmatic, pasiv.
Rado (1956) presupune ca anhedonia schizofrenului se poate atribui unei incapacitati de integrare a experientelor placute. O alta explicatie a autismului, manifestat prin replierea asupra propriei persoane, este de sorginte abisala: narcisismul schizofrenului il face sa se piarda in autocontemplare, studiere,mangaiere, masturbare.
Fantasmele sexuale, fanteziile sexuale sarace populeaza psihicul, nevoi sexuale si practici sexuale modeste caracterizeaza lumea schizofrenilor.
Majoritatea persoanelor cu schizofrenie nu-si doresc coabitarea, intimitatea unui partener, incheierea casatoriei. Ratele separarilor, divorturilor sunt relativ reduse. Acestea se petrec, de regula, in primii ani dupa debutul maladiei, datorandu-se, in buna parte, dificultatilor relationale, declinului global dat de boala si, in mai mica masura, tulburarilor sexualitatii.
Cuplurile in care exista un partener cu schizofrenie vadesc o fertilitate scazuta. Acest lucru se explica prin "impotenta libidinala" a partenerului schizofren (apetenta sexuala scazuta, excitabilitate moderata, raritate a coiturilor complete); o posibila cauza a infertilitatii femeilor schizofrene ar fi perioadele variabile de amenoree postterapeutica.
Constientizarea gravitatii bolii, a responsabilitatii enorme privind cresterea si educarea unui copil, a prob- abilei transmiteri genetice a bolii pot contribui in multe cupluri cu un partener schizofren la renuntarea la pro- creere.
In fazele de debut ale bolii, este posibil, totusi, si reversul anhedoniei, apatiei sexuale: hipersexualitate, sex promiscuu si neprotejat.

Vigneta de caz 1. O tanara de 19 ani, diagnosticata initial ca tulburare border-line, apoi ca schizofrenie simpla, cu multiple boli somatice in copilarie, beneficiind de hiperprotectia parentala, evadeaza de la domiciliul parintilor si vagabondeaza prin diverse localitati, fiind arestata pentru prostitutie. Declara ca a fugit de parintii pe care-i uraste si doreste sa cunoasca cat mai multi barbati.
Hipersexualitatea, pansexualitatea, promiscuitatea sexuala, defularile sexuale nediscriminative sunt observabile cu precadere la debutul maladiei. Ele se asociaza cu lipsa unor precautii contraceptive sau a aplicarii metodelor de protectie fata de bolile cu transmitere sexuala. Ultimii ani stau marturie a recrudescentei sifilisului diagnosticat la pacientele cu schizofrenie.
Debuturile medico-legale cu tenta sexuala atrag indeosebi atentia: tentative de castrare, castrari reusite prin metode deosebit de brutale, crime sexuale, bestialitate. Simptomatologia subjacenta este, de regula, florida, nebagata in seama prin izolarea persoanei sau "camuflata" de familie prin diverse stratageme.
Ceea ce caracterizeaza aceste delicte medicolegale "este aspectul lor discordant, prin gratuitatea si raceala lor care contrasteaza cu brutalitatea si impudoarea manifestarii instinctuale" (Domuta, 1999).
Tentativele de autocastrare sunt considerate patognomonice pentru schizofrenie (Kenyon, 1953, Beilin, 1955, Blacker, 1963, Marneros, Ullrich, Rossner, 2002).
Tendintele regresive se rasfrang in sexualitatea de tip preponderent masturbatorie, de autofelatie. Tinerii suferind de schizofrenie hebefrenica sunt adesea surprinsi masturbandu-se ore in sir, fara sa se jeneze sau sa isi intrerupa activitatea. Se pare ca la aceste persoane nu s-a produs trecerea de la o sexualitate de tip infantil spre o sexualitate de tip matur, in parte datorita autismului. Spre deosebire de actele masturbatorii adolescentine, care se petrec in secret, sunt urmate de culpabilizari, fiind un substitut temporar al unei relatii heterosexuale mature, masturbarea schizofrenului are loc in public, fara pudoare, relativ mecanic, cu investitie ritualica si magica. Autoerotismul extrem consta in manipularea distructiva a genitaliilor si autocastrarea.
Tot in perioada de invazie deliranta starile oneiroide pot avea o tematica erotica. Apar o serie de tulburari de perceptie: pe langa halucinatii auditive si vizuale, sunt descrise si halucinatii tactile in zona organelor genitale. Aceste trairi pot fi plasate in cadrul "erotismului imaginar" (Domuta, 1999). Aceste halucinatii viscerale, numite si halucinatii genitale, sunt de tip viol, orgasm la distanta (Miclutia, 2002).
Cu timpul, prin psihoeducatie, pacientul achizitioneaza abilitatea de a deosebi senzatiile reale de halucinatii, invata sa se distanteze emotional de trairile patologice.
In ceea ce priveste tulburarile orientarii sexuale sau a identitatii de gen, datele din literatura sunt destul de controversate. Se acrediteaza ideea ca schizofrenia ar predispune la homosexualitate. Studiul Klaf, Davis(1960) surprinde la subiectii schizofreni o rata de doua ori mai mare fata de subiectii normali de experiente homosexuale (coit anal, masturbare reciproca, felatie reciproca). Internarile in sectiile segregate sexual favorizeaza initierea gesturilor de tip homosexual, de masturbare mutuala, fara a se putea vorbi de stabilizari permanente de tip homoerotic ale orientarii sexuale.
Tulburarile permanente ale identitatii de gen de tipul transsexualismului au ca motivatie, manifestare o nota de bizar.

Vigneta de caz 2 Pacienta S.N., provenita dintr-o sarcina gemelara soldata cu moartea mamei si a fratelui geaman, este adoptata de un cuplu care o creste cu aplecare. Din adolescenta constientizeaza inadecvarea sexului biologic si apartenenta la sexul opus. O perioada scurta coabiteaza cu o femeie, cu care practica sex cu ajutorul unui penis artizanal, fara ca partenera sa-si dea seama de sexul ei real. Solicita deosebit de ferm avizul psihiatric in vederea efectuarii operatiei de schimbare de sex. Doua internari atrag atentia pentru inversiunea afectiva fata de tatal biologic, responsabil de drama intregii familii si fata de tatal adoptiv, dezvoltand un delir paranoid sistematizat. Episoade de heteroagresivitate impun internari involuntare. in timpul episoadelor floride, tematica identitatii de gen este parasita. Tulburarea identitatii de gen, cu toate ca inca prezenta, ocupa un loc secund. Perioadele de acalmie psihopatologica repun in discutie solicitarea avizului in vederea reabilitarii identitatii de sex.
Preocuparile, obsesiile referitoare la incest, impulsiunile incestuoase sunt comune debutului schizofreniei dar sunt arareori puse in practica. Incestul de tip mama-fiu este relativ rar relatat,fiind mai uzual cel de tip frate- sora, tata-fiica.

Vigneta de caz 3 Tanarul R.G. se afla la primul episod de schizofrenie, fiind, printre altele, intr-o efervescenta sexuala cu cautarea unor partenere multiple. Personalul sectiei unde este internat R.G. surprinde in repetate randuri, scene de intimitate ale pacientului cu mama sa, imbracata sumar. Mama, pe modelul mamei schizofrenogene, argumenteaza tendintele ei supraprotective, explicand ca doar defularea sexuala il linisteste pentru scurt timp pe fiul ei. Ea accepta rolul de substitut al partenerei sexuale. Exemplul relatat nu este tocmai elocvent pentru cele afirmate in partea teoretica. Nu este vorba aici de atractia fiului catre mama ci demersul seductiv al mamei schizofrenogene.
Violul sau alte delicte sexuale sunt destul de rar raportate la schizofreni fata de persoanele cu tulburari de personalitate, alcoolism. Totusi, ca urmare a virarii in cazul delirului erotoman de la admirator-persecutat, spre persecutor, pacientul poate "pedepsi" persoana adulata pana nu demult prin sex coercitiv. Sexul involuntar poate fi practicat de catre pacient ca urmare a halucinatiilor auditive imperative, comentative, a delirului paranoid. Exemplificari deosebit de plastice sunt cele din "Colectionarul" de John Fowles, din "Parfumul" de Patrick Susskind.
Marneros(1997) atribuie delictele sexuale ale schizofrenului izolarii sale sexuale cu o amputare a relatiilor interumane si modificarilor profunde psihopatologice.
Schizofrenul poate fi si victima a delictelor sexuale prin pasivitatea sa si datorita deambularilor frecvente, ajungand in proximitatea unor indivizi sordizi.

Vigneta de caz 4 M.B., tanara si atractiva persoana, pleaca o data pe an de acasa in dorinta de a-si gasi un partener stabil. Peregrinarile prin diverse localitati ale tarii o expun riscului unor relatii intamplatoare, unor partide de sex in grup, supunerea la pervesiuni si viol.
Delicte sexuale extreme ca actul de castrare a partenerului, devorarea in comun a genitaliilor, uciderea partenerului si canibalizarea acestuia-cazul "perversului" din Rothenburg-sunt extrem de rare.
Expertiza medico-legala psihiatrica in acest caz a confirmat prezenta unei personalitati profund alterate. Delictul final este sumumul unor parafilii.
Marneros(1997) explica canibalismul ca drumul lung al unor fantezii masochiste (de autocanibalizare), cu o constelatie de parafilii latente sau manifeste (algofilie, thanatofilie pana la ritualuri de autocanibalizare). Imposibilitatea punerii in practica a ultimei parafilii ardente determina schimbarea polaritatii-canibalizarea partenerului. Aici nu se vorbeste de pulsiuni sadice, cu toate ca astfel sunt exteriorizate ci de contramasochism (Wurmser, 1993). Contramasochismul permite materializarea fantasmelor contemplative in acte cu incarcatura erotica dar fara conotatie sadica. Cu alte cuvinte, executantul canibalismului nu vizeaza chinuirea partenerului sau prin devorarea acestuia, ci are fantezii de autocanibalizarea translate asupra altei persoane.
Cronicitatea schizofreniei adanceste multe din tulburarile sexuale de la debut sau din perioada de stare: pierderea interesului pentru activitatea sexuala, lipsa vigorii sexualitatii, regresia spre acte mecanice masturbatorii, adancirea practicilor parafilice. Ele se datoreaza autismului, aplatizarii afective, deficitelor motivationale, desocializarii produse prin internari multiple, izolare; evident ca in buna parte tulburarile amintite pot fi atribuite si terapiilor psihofarmacologice cronice.

Vigneta de caz 5 F.C. si O.T. sunt un cuplu de schizofreni format prin mariaj asortativ. F.C. este excentrica, exaltata, cu parteneri sexuali multipli; O.T. este implusiv, gelos, cu apetenta sexuala redusa si performante modeste. Mariajul lor este intretaiat de nenumarate scene, despartiri, tentative suicidare. Descoperirea unei relatii adulterine a sotiei, urmate de o scena de umilire il determina sa recurga la suicid prin spanzurare.
Tulburarile sexuale datorate medicatiei antipsihotice cuprind: alterari ale apetentei sexuale, dificultati in atingerea/mentinerea erectiei, priapism, dificultati ejaculatorii, deficiente in atingerea orgasmului.
Majoritatea neurolepticelor standard provoaca diminuarea ocazionala a apetentei sexuale (cu Tioridazin mai frecvent decat cu Haloperidol). Apatia sexuala prin medicatia psihotropa este mult mai des intalnita ca apetenta sexuala crescuta la femeile tratate cu Clorpromazina (Kinross-Wright, 1955). Acelasi preparat, administrat in doze mai mari barbatilor scade libidoul(Becker, Johnson, 2002).
Dificultatile in atingerea si mentinerea unei bune erectii sunt puse pe seama Tioridazinului (Kotin, 1976) si mai putin pe seama altor antipsihotice. Se pare ca antipsihoticele atipice nu mai afecteaza capacitatea erectila.
Fenotiazinele pot fi arareori la baza priapismului. Tulburari ejaculatorii (inhibitia ejacularii, lipsa orgasmului si a ejaculatului) sunt raportate de catre pacientii tratati á la long cu Clorpromazina, Trifluoperazina, Perphenazina. Ejaculari tardive apar dupa administrarea de Tioridazin, fapt utilizat si in tratamentul subiectilor cu ejaculare precoce. Majoritatea pacientilor tratati indelungat cu neuroleptice standard acuza modificari calitative in atingerea orgasmului sau inabilitatea experimentarii acestuia.
Un studiu comparativ al neurolepticelor versus antipsihotice (Stein, 1994) releva o incidenta foarte inalta a disfunctiilor erectile si orgasmice la Tioridazin- 33% si extrem de scazuta cu Clozapina-1%.
Desigur, multe din aceste inconveniente notabile, care afecteaza calitatea vietii pacientilor schizofreni si le determina nonaderenta la tratament sunt inlaturate de catre antipsihoticele atipice. Totusi si acestea produc efecte de tip hiperprolactinemie (amenoree, galactoree, teste de sarcina fals pozitive, infertilitate, disfunctii sexuale). Efectele feminizante sunt notabile pentru unele antipsihotice atipice (Clozapina, Olanzapina), comparabile cu a neurolepticelor standard: crestere ponderala, augmentarea sanilor, galactoree, cu consecinte asupra imaginii de sine, la nivelul mobilitatii, jena in timpul actului sexual.

CONCLUZII

Reticenta medicilor de a aborda tema sexualitatii la schizofreni rezida din teama nefondata ca simpla dis- cutie ar putea provoca sau developa teme delirante.
Nota dominanta de apatie si dezinteres sexual a schizofrenului la debutul maladiei sale sau in cronicitate este evidenta cu toate ca obsesii, impulsiuni sexuale invadeaza psihicul persoanei in orice faza evolutiva.
Sexualitatea schizofrenului se altereaza in timp calitativ prin regresia de la heterosexualitatea matura la acte rudimentare, bizare (masturbare mecanica, exhibitionism) si cantitativ prin rarirea contactelor sexuale si abandonarea practicilor sexuale. Pe masura ce boala evolueaza, aplatizarea afectiva, izolarea sociala impun experiente sexuale substitutive bizare.
Pacientii netratati raporteaza o afectare a apetentei sexuale; pacientii tratati cu neuroleptice sunt interesati de sexualitate, au fantezii sexuale active dar acuza dificultati erectile si anorgasmie.
Prezentarea la cabinetele sexologice , e drept destul de rara la acest grup de pacienti cu reticenta mare fata de serviciile medicale, pentru diversele dificultati sexuale trebuie sa presupuna si un diagnostic detaliat psihopatologic.
In ceea ce priveste crimele sexuale, se poate aprecia ca ele pot fi atribuite in mica masura schizofrenilor: 11% din molestantii copiilor, 5% din exhibitionisti sunt schizofreni (Becker, Johnson 2003). Putini schizofreni sunt violatori. Cu toate ca s-a discutat pe larg implicarea unor schizofreni in incest, practici sexuale sadice, crime sexuale, nu se poate trage concluzia ca doar schizofrenii sunt potentiali criminali sexuali.
Mass media acrediteaza mult prea usor ideea ca autorii unor astfel de crime sexuale ar fi alienati, producand stigmate sociale anevoie de destructurat. Mult mai rezonabila pare detectarea precoce a cazurilor de schizofrenie, decriptarea fantasmelor, pulsiunilor acestora.
Efectele adverse sexuale ale neurolepticelor sunt de multe ori idiosincrazice si impredictibile. Simpla reducere a dozelor amelioreaza performantele sexuale iar abandonarea tratamentului are drept consecinta recuperarea sexualitatii avute anterior tratamentului.
Sirul efectelor secundare in sfera sexualitatii al neurolepticelor standard explica noncomplianta terapeutica. Aducerea la cunostinta a multiplelor beneficii cognitive, afective, in sfera perceptuala, sociala a noilor antipsihotice poate convinge persoanele sexual active sa adere la scheme flexibile si individualizate de antipsihotice.

BIBLIOGRAFIE

1. American Psychiatric Association, (2000), Quick Reference to the Diagnostic Criteria from DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, American Psychiatric Association, Washington DC.
2. Allen, D. M., (1980), Young male prostitutes: A psychologi- cal study, Archives of sexual behavior, 9, 399-426.
3. Andreasen, N. C., Black, D. W., (2001), Introductory Textbook of Psychiatry, 3rd ed., American Psychiatric Publishing, Inc., Washington DC.
4. Arafat, I., Cotton, W., (1974), Masturbation practices of males and females, Journal of Sex Research, 10, 293-307.
5. Aries, P., Bejin, A., (1998), Sexualitati occidentale, Antet, Oradea.
6. Assalian, P., Fraser, R., Tempier, R., Cohen, D., (2000), Sexuality and quality of life of patients with schizophrenia, Int, J. of Psychiatry in Clin. Practice, 4, 29-33.
7. Becker, J. V., Johnson, B. R., (2003), Sexual and Gender Identity Disorders, in Textbook of Clinical Psychiatry, 4th ed., American Psychiatric Publishing, Inc., Washington DC.
8 Beilin, L. M. (1955), Genital self mutilations by mental patients, J. Urol. 70,648-655.
9. Blacker, K., Wong, N., (1963), Four cases of autocastration, Arch. Of Gen. Psychiatry, 8,169-176.
10. Carrera, M.A., (1995), The Wordsworth Dictionary of Sexual Terms, Wordsworth Reference, NY.
11. Clifford, A., (1962), A Textbook of Psychosexual Disorders, Oxford University Press, London.
12. Domuta, M., (1999), Tulburari de sexualitate in schizofrenie, in Sexualitatea-aspecte medico-sociale, ed. Rodica Macrea, Risoprint, Cluj-Napoca, 103-111.
13. Flandrin, J.L., (1991), Sex in the Western World; the Development of Attitudes and Behavior, Harwood Academic Publishers, Chur.
14. Ford, C. S., Beach, F. A., (1951), Patterns of Sexual Behavior, Harper&Row, N.Y.
15. Goldenson, R., Anderson, K., (1994), Dictionary of Sex, Wordsworth Reference, N.Y.
16. Hyde, J. S., (1994), Understanding Human Sexuality, 5th ed., McGraw-Hill, Inc., N.Y.
17. Kenyon, H.R., Hyman, R.M., (1953), Total automasculation, JAMA, 151, 207-210.
18. Kinross-Wright, V., (1955), Complications of chlorpro- mazine treatment, Dis. Nerv. Syst. 16, 114-119.
19. Kinsey, A.C., Pomeroy, W. B., Martin, C. E., (1948), Sexual Behavior in the Human Male, Saunders, Philadelphia.
20. Kinsey, A.C., Pomeroy, W. B., Martin, C. E., Gebhard, P.H.,(1953), Sexual Behavior in the Human Female, Saunders, Piladelphia.
21. Klaf, F.S., Davis, C.A., (1960), Homosexuality and paranoid schizophrenia: a survey of 105 cases and controls, Am. J. Psychiatry, 116, 1070-1075.
22. Kotin, J., Wilvert, D.E., Verburg, D., (1976), Thioridazine and sexual dysfunction. Am. J. Psychiatry, 133, 82-85.
23. Macrea, R., (1999), Sexualitatea, aspecte medico-sociale, Risoprint, Cluj-Napoca.
24. Mahoney, E.R., (1983), Human Sexuality, McGraw-Hill, Inc., N.Y.
25. Marneros, A., (1997), Sexualmörder, eine erklurende Erzuhlung, Ed. Das Narrenschiff im Psychiatrieverlag, Bonn.
26. Marneros, A., Ullrich, S., Rossner, D., (2002), Angeklagte Straftuter. Das Dilemma der Begutachtung, Nomos Vrelagsgesellschaft, Baden-Baden.
27. Masters, W. H., Johnson, V., (1966), Human Sexual Response, Little, Brown, Boston.
28. Masters, W. H., Johnson, V., Kolodny, R.C., (1982), Human Sexuality, Little, Brown, Boston.
29. Masters, W. H., Johnson, V., Kolodny, R.C., (1988), Crisis:Heterosexual behavior in the age of AIDS, Grove, N.Y.
30. Miclutia, I., (2002), Psihiatrie, Ed. Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca.
31. Money, J., (1985), The Destroying Angel: Sex, Fitness, and Food in the Legacy of Degeneracy Theory, Graham Crackers, Kellogg's Corn Flakes, and American Health History, Prometheus, Buffalo, N.Y.
32. Money, J., (1987), Masochism: on the childhood origin of paraphilia, opponent-process theory, and antiandrogen therapy. J. of Sex Research, 23, 273-275.
33. Money, J., (1988), Gay, Straight, and In-between, The Sexology of Erotic Orientation, Oxford University Press, Oxford.
34. Moore, D, Erickson, P.I., (1985), Age, Gender, and ethnic Differences in Sexual and Contraceptive Knowledge, Attitudes, and Behavior, Family&Community Health, 8, 38-51.
35. Norton, A. J., (1987), Families an Children in the year 2000, Children Today, 5, 6-9.
36. Povert, L., (1998), Dictionarul gay, Nemira, Bucuresti.
37. Rado, S., (1956), Psychoanalysis and behavoir: collected papers. Grune&Straton, NY.
38. Sadock, B. J., Kaplan, H. I., Freedman, A. M., (1976), The Sexual Experience, the Williams&Wilkins Co., Baltimore.
39. Sarrel, L., Sarrel, P., (1984), Sexual turning point: The seven stages of adult sexuality, MacMillan, N.Y.
40. Stein, D., Hollander, E., (1994), Sexual dysfunction with drug treatment of psychiatric disordres: Incidence and treatment, CNS Drugs, 2, 78-86.
41. Tasman, A., Kay, G., Lieberman, J.A.,(2003) Psychiatry, sec- ond ed., Wiley, Sussex.
42. Wurmser, L., (1993), Das Rutsel des Masochismus, Springer, Heidelberg, NY.

***

Sponsori si parteneri