UTILIZAREA COMPUTERULUI - INTRE PROCES NORMAL SI DEPENDENTA

Victor Marinescu*, Valentin Matei**

Rezumat.
Dependenta de computer este un fenomen relativ recent descris in timpul accesului sporit din ultimul timp la tehnologiile informatice. Se stiu putine despre incidenta, comportamentele asociate si interventiile legate de acest subiect. Termenul dependenta s-a extins in limbajul psihiatric pentru a identifica utilizarea problematica a internetului asociata cu o afectare semnificativa sociala, psihologica, profesionala. Unii dintre utilizatorii de computer si internet devin dependenti in modalitati similare cu cei care devin dependenti de droguri, alcool sau jocul de noroc. Articolul urmareste delimitarea catorva ipoteze in care dependenta de computer este vazuta ca un proces normal, ca un proces similar cu dependenta de substante, ca o tulburare de control al impulsurilor sau ca un dezechilibru secundar altor tulburari psihiatrice. Lipsa criteriilor diagnostice si intelegerea limitata a psihopatologiei acestei tulburari cat si a legaturilor sale cu alte tulburari reprezinta o noua problema pentru practicieni.
Cuvinte cheie. Dependenta de calculator, dependenta de internet, utilizarea patologica a internetului

Abstract.
Computer Addiction is a relatively new phenomenon described during the recent surge in access to information technologies. Little is known about the incidence, associated behaviors and interventions related to this. The term addiction has extended into the psychiatric lexicon to identify problematic Internet use associated with significant social, psychological, and occupational impairment. Some computer and Internet users were becoming addicted in much the same way that others became addicted to drugs, alcohol, or gambling. The paper aims at delineating a few hypotheses where the computer addiction is seen as a normal process, as a process similar to drug addiction, as an impulse control behavior or as a disturbance secondary to other psychiatric disorders. The lack of diagnostic criteria, a limited understanding of the patophysiology of this disorder and of clear relationships to other disorders make a challenge to the practitioners.
Keywords: cyberaddiction, Internet addiction, computer addiction, cyberholism, pathological Internet use.


Abordarea problemei dependentei de computer ridica de la inceput probleme deosebite, legate de incadrarea sa nosologica. Pentru ca nu este vorba de o afectiune psihiatrica "traditionala" precum schizofrenia ci de un proces care depaseste granitele psihiatriei, avand importante ramificatii sociale, provenite din cresterea gradului de sofisticare al activitatilor umane. De altminteri o problema asemanatoare a fost intalnita ori de cate ori o noua descoperire tehnologica a devenit disponibila oamenilor.
Astfel, la inceputul secolului XX a aparut temerea ca telegraful ar putea fi periculos pentru ca ar deregla comportamentele de gen, clasa, sexuale prin inlocuirea comunicarii directe (Marvin, 1988). De asemenea a aparut temerea legata de contractarea unor "boli ale telefonului" (Marvin, 1988), a aparitiei unor "tulburari nervoase ale radioului" (utilizarea sa in spatiul domestic ar distrage femeile de la responsabilitatile domestice ori ar deregla rolurile de gen acceptate - Douglas, 1991, Spiegel, 1992) si evident de efectele psihologice nocive ale televizorului (Spiegel, 1992). S-a considerat ca aceste perturbari ar fi chiar legate de sex, femeile utilizand telefonul pentru "palavre" iar barbatii pentru afaceri. (Lubar, 1992; Marvin, 1988). Nu exista in prezent o definitie cu care sa operam si o incadrare nosologica precisa a dependentei de calculator.
Discutiile purtate in jurul acestei tulburari implica, sub o forma sau alta, una dintre urmatoarele ipoteze:
1. Proces normal, consecinta a modificarilor de paradigme induse de cresterea gradului de sofisticare a activitatii sociale.
2. Dependenta de calculator - vazuta asemenea unei dependente de substante
3. Dependenta de calculator vazuta asemenea unei tulburari de control a impulsurilor.
4. Dependenta de calculator - vazuta ca o afectiune secundara unei alte afectiuni psihiatrice precum: depresia, o tulburare din spectrul anxietatii (cum ar fi anxietatea sociala), tulburarea bipolara, o tulburare de personalitate, jocul de noroc patologic, parafilie.
5. Diferite combinatii ale ipotezelor de mai sus. Dependenta de calculator ca un proces normal.
Cei care sustin acest mod de a privi utilizarea excesiva a calculatorului sunt proveniti in special din grupul filosofilor si al sociologilor.
Procesul de utilizare excesiva a calculatorului este privit ca un fenomen normal, adaptativ, consecinta fireasca a cresterii gradului de sofisticare a societatii si a nevoii de a dezvolta noi tipuri de comportamente adaptative acestei complexitati sociale crescande.
Calculatorul in acest caz este privit ca o extensie a persoanei si este de dorit o crestere a interconectivitatii om-computer. Computerul nu ar face decat sa creasca adaptabilitatea utilizatorului, in primul rand prin cresterea accesului la informatii si a cresterii capacitatii de a filtra si prelucra informatiile. Conform acestor ipoteze calculatorul ar creste de fapt comunicarea intre persoane inclusiv prin identificarea celor cu o sfera identica de interese.
De asemenea ar aduce multe avantaje de ordin practic precum posibilitatea educatiei de la distanta, cercetare, tranzactii in cadrul afacerilor, achizitionarea de diferite bunuri (ceea ce reprezinta o mare economie de timp).
Dependenta de calculator vazuta ca un proces asemanator dependentei de substante Adictia de o substanta este considerata ca procesul prin care anumite substante induc modificari la nivelul SNC, modificari ce determina modificari disfunctionale ale comportamentului spontan si al comportamentului aparut ca raspuns la readministrarea substantei. Comportamentele disfunctionale le includ pe cele identificate ca si criterii de dependenta de substante in DSM IV.(existenta tolerantei la substanta respectiva, a reactiei de sevraj, lipsa controlului in administrarea substantei, existenta unor tentative numeroase de a renunta la substanta, se pierde mult timp in cautarea si consumarea substantei, renuntarea la numeroase activitati sociale, familiale, profesionale, recreationale, continuarea utilizarii substantei desi este constient de consecintele negative ale acesteia). Paradigma epistemologica acceptata in prezent de majoritatea psihiatrilor este reprezentata de modelul bio-psiho-social.
Aplicarea acestui model dependentei de substante implica faptul ca pentru diferite substante diferiti factori (bio-psiho-sociali) pot juca un rol mai important sau mai putin important in initierea si perpetuarea consumului substantei respective. Se considera ca este mai probabil ca initierea utilizarii substantei respective ar fi mai curand consecinta unor factori psihosociali (factori culturali, comportamentul si presiunea exercitata de grupul din care individul respectiv face parte) iar apoi continuarea consumului ar fi mai mult determinata de consecintele biologice ale utilizarii substantei respective. Continuarea consumului substantei respective determina aparitia unui comportament orientat cu precadere spre obtinerea si consumul substantei in defavoarea comportamentului de obtinere a recompenselor naturale (de la cele biologice precum sexul la cele cum ar fi relatiile personale stabile).
Faptul ca substanta respectiva inlocuieste comportamentele de obtinere a recompenselor naturale a ridicat ipoteza conform careia neuropatologia adictiei si-ar afla originea la nivelul sistemelor neurale ce implica detectarea si obtinerea recompenselor naturale. Se considera conform acestui model ca dependenta de calculator este starea rezultata din utilizarea repetata a computerului si internet-ului, caracterizata prin nevoia de a continua sau de a creste timpul de utilizare al computerului.
Termeni sinonimi: cyberaddiction, cyberholism, netaddiction, netaholism, pathological internet use (PIU).
Conform unor studii, persoanele cu dependenta de computer petrec peste 35-38 de ore pe net fata de o valoarea medie (considerata "normala") de circa 8 ore. Se considera ca in cazul persoanelor cu o anumita "vulnerabilitate" (aceasta vulnerabilitate nu este deocamdata bine descrisa.) calculatorul este inalt dependogen, in special prin anumite aplicatii. Nu se cunoaste cu exactitate care sunt factorii ce determina potentialul dependogen al acestei tulburari. Probabil ca acestia sunt diferiti la diferite persoane. Poate fi incriminat procesul de traire al fanteziilor implicand agresivitatea, sexualitatea, puterea, posibilitatea asumarii de roluri diferite, senzatia apartenentei de un grup, recunoasterea sociala, asumarea unui rol social superior etc.
Asadar posibilitatea atingerii virtuale a unor activitati si situatii naturale inalt recompensante. Toate dificultatile obisnuite intalnite in viata normala in atingerea acestor recompense biologice (sex) sau sociale (statut social superior, admiratie) par ca pot fi depasite cu un singur clic.
In cazul dependentei de computer toleranta psihologica este indicata de nevoia de a petrece tot mai mult timp in activitati legate de calculator, cum ar fi jocurile, aranjarea fisierelor, participarea la grupuri de discutii. Utilizatorii continua sa desfasoare acest comportament, desi sunt constienti ca reprezinta o problema. Semnele de sevraj sunt indicate de cresterea iritabilitatii si anxietatii atunci cand o persoana nu poate accesa computerul, in cazul unor persoane aceasta stare aparand chiar la numai cateva ore de la ultima utilizare a calculatorului.
Intr-un studiu efectuat la copii considerati a avea dependenta de calculator s-au observat urmatoarele simptome: neglijarea temelor si scaderea notelor obtinute la scoala, minciuni repetate in legatura cu timpul de utilizare al calculatorului, preferinta de a sta la calculator fata de a-si petrece timpul liber cu prietenii, abandonarea activitatilor sociale (cluburi, sport), iritare cand nu e la calculator, plictiseala fata de celelalte activitati, stare de bine in momentul cand utilizeaza computerul (placere si vinovatie intensa), cresterea orelor de utilizare a computerului, incapacitate de a se opri din utilizarea calculatorului, preocupare fata de calculator chiar si cand nu il utilizeaza, cauta scuze si motive de a folosi calculatorul, cheltuie mai multi bani pe reviste, hard-uri, soft-uri, sentimentul de a fi pierdut sau iritabil daca nu este la calculator. De asemenea s-au observat mai multe simptome somatice legate de utilizarea excesiva a computerului: sindrom de tunel carpian, dureri de ochi cauzate de uscaciune la nivelul corneei datorata modificarii reflexului de clipit, migrene, dureri de spate, probleme de alimentatie determinate de neregularitatea meselor, probleme de somn. Dependenta de calculator vazuta ca o tulburare de control a impulsurilor Unii autori (M.Potenza, E.Hollander 2002) considera adecvata clasificarea utilizarii excesive a calculatorului in categoria tulburarilor de control ale impulsurilor neclasificate in alta parte.
Conform DSM IV in aceasta categorie ar intra: kleptomania, jocul de noroc patologic, tricotilomania, piromania, tulburarea exploziva intermitenta, si un grup rezidual ce ar contine auto-mutilarea si cumparatul compulsiv. Aceste tulburari au in comun esecul in a rezista unor impulsuri sau tentatii de a efectua anumite acte ce ar fi daunatoare pacientului sau altor persoane. in cele mai multe cazuri persoana simte o stare de tensiune inaintea actului si placere, gratificatie, satisfactie, eliberare, in timpul si dupa terminarea activitatii respective.
Este deocamdata foarte dificil de a incadra cu precizie in acest grup adictia de calculator. in primul rand chiar statutul acestor afectiuni (tulburarile de control ale impulsurilor) nu este extrem de clar, multi autori considerand ca ar fi vorba mai degraba de un spectru mai larg caracterizat prin elemente de obsesivitate si impulsivitate ce ar ingloba acest grup de afectiuni. Cel mai probabil adictia de calculator reprezinta o afectiune inalt heterogena cu etiologie diferita si probabil mai multe subtipuri, si este probabil ca unul dintre aceste subtipuri sa apartina grupului tulburarilor de control a impulsurilor.
Lipsa studiilor cu design adecvat face ca deocamdata aceste clasificari sa fie tentative. Poate fi vorba de fapt de utilizarea calculatorului pentru exprimarea ori satisfacerea unei alte tulburari de control a impulsurilor cum ar fi jocul de noroc patologic, sau shoppingul patologic si in acest caz sa fie vorba de o falsa dependenta de calculator atunci cand in realitate calculatorul este doar un instrument in vederea satisfacerii altor dorinte. Young (1996) si Young, Rogers (1998) au adaptat criteriile APA pentru jocul de noroc patologic ca masura de adictie la internet. si in cazul jocului de noroc patologic intelegerea psihopatologiei de-abia incepe, multe probleme sunt neclare (Committee on the Social and Economic Impact of Pathological Gambling and Committee on Law and Justice, 1999; Shaffer 1999, 1997) si de aceea e prematur sa adaptam aceste criterii ca baza a adictiei de internet.
Dependenta de calculator vazuta ca o afectiune "secundara" unei afectiuni psihiatrice "primare" Conform acestui model dependenta de calculator ar reprezenta un simptom al afectiunii psihiatrice "primare" (de exemplu un individ cu parafilie ar petrece cea mai mare parte a timpului pe net pentru a descarca imagini pornografice - calculatorul ar fi doar un instrument) ori o forma de "auto-tratament" care in timp poate deveni patologica (de exemplu un individ cu anxietate sociala utilizeaza calculatorul pentru a intra in comunicare cu alte persoane depasindu-si astfel anxietatea de a se confrunta cu grupuri sociale reale, iar dupa un timp acest individ va utiliza computerul ca singura modalitate de a se socializa, ceea ce duce la o crestere a evitarii situatiilor sociale si in final, prin pierderea oportunitatilor de a se expune situatiilor anxiogene, se ajunge la agravare patologiei initiale). Un studiu pilot al utilizatorilor excesivi a relevat o prevalenta (curenta si pe viata) crescuta a tulburarilor bipolara, de anxietate, de alimentatie, de control al impulsului, si dependenta de alcool care ar sugera ca utilizarea excesiva ar putea fi legata strans si chiar sa fie o expresie a acestor tulburari (Shapira et al., 1998). Intr-un alt studiu (Orzack, 2000) s-a aratat ca toti pacientii care au solicitat tratament pentru utilizarea excesiva a calculatorului au demonstrat cel putin o tulburare comorbida psihiatrica, macar speculativ posibil raspunzatoare de utilizarea excesiva a calculatorului.
Shapira (1998)
a gasit la 14 utilizatori autoselectati cu utilizare problematica a internetului satisfacerea criteriilor DSM-IV pentru o medie de 5 tulburari psihiatrice diferite. Pe de alta parte unele studii au aratat ca este posibil ca utilizarea excesiva a computerului sa genereze in timp suferinte psihiatrice. Un studiu comandat la Carnegie Mellon University de Intel, HP, AT &T, Apple a aratat, spre surpriza cercetatorilor, niveluri inalte de depresie si singuratate la cei cu utilizare inalta a internetului (fara o suferinta psihiatrica premorbida). Un studiu prospectiv din 1998 (Kraut et al., 1998) a examinat impactul asupra 169 de persoane in timpul primului sau al celui de-al doilea an online. Utilizat extensiv pentru comunicare, utilizarea crescuta a internetului era asociata cu un declin al comunicarii participantilor cu membrii familiei lor, cu marimea cercului lor social cat si o crestere a singuratatii si depresiei. Multitudinea ipotezelor in ceea ce priveste simpla incadrare a dependentei de calculator arata cat de putin se cunoaste despre aceasta afectiune a carei prevalenta este de asteptat sa creasca si mai mult pe masura cresterii numarului de utilizatori de computere. De asemenea lipsa criteriilor formale de diagnostic, a studiilor neurobiologice, studiilor randomizate farmacologice de tratament ori a relatiilor precise cu alte tulburari (obsesivo-compulsive, dependenta de substante, de dispozitie, de control al impulsurilor) reprezinta una dintre cele mai noi provocari ridicate psihiatriei de dezvoltarea tehnicii.
Bibliografie
American Psychiatric Association. (1994). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. (4th ed.) Washington, DC. Committee on the Social and Economic Impact of Pathological Gambling and Committee on Law and Justice (1999), Pathological gambling: a critical review.
National Research Council. Available at: www.nap.edu/books/0309065712/html/index.html Douglas, Susan. (1991). Inventing American Broadcasting. (New York: Johns Hopkins University Press) Kraut R, Patterson M, Lundmark V et al. (1998), Internet paradox. A social technology that reduces social involvement and psychological well-being? Am Psychol 53(9):1017-1031. Lubar, Steven. (1992). Infoculture: The Smithsonian Book of the Inventions of the Information Age. Boston: Houghton Mifflin Company. Marvin, Carolyn. (1988). When Old Technologies Were New. New York: Oxford University Press. Potenza MN, Hollander E. (2002). Pathologic gambling and inpulse control disorders. Neuropsychopharmacology. The fifth generation of progress. Lippincott Williams & Wilkins; 1736 - 1737 Orzack Maressa. (1998). Computer addiction - what it is? Psychiatric Times, August Vol. XV Issue 8 Orzack, Maressa available at http://www.computeraddiction.com/ Shaffer H.J. (2002). Is Computer Addiction a Unique Psychiatric Disorder? Psychiatric Times, April Vol. XIX Issue 4 Shaffer HJ (1996). Understanding the means and objects of addiction, technology, the Internet and gambling. J Gambling Studies 12:461-469. Shaffer HJ (1997). The most important unresolved issue in the addictions: conceptual chaos. Subst Use Misuse 32(11):1573-1580. Shaffer HJ (1999a), Addiction and gambling disorders: on matters of measurement and validity. The Behavioral Measurement Letter 6(1):2-6. Shaffer HJ (1999b), On the nature and meaning of addiction. National Forum 79(4):10-14. Shaffer HJ (1999c), Strange bedfellows: a critical view of pathological gambling and addiction. Addiction 94(10):1445-1448. Shaffer HJ, Hall MN, Vander Bilt J (2000), "Computer addiction": a critical consideration. Am J Orthopsychiatry 70(2):162-168. Shapira NA (1998), Problematic Internet use. Paper presented at the 151st annual meeting of the American Psychiatric Association. May; Toronto. Shapira NA, Goldsmith TD, Keck PE Jr et al. (1998), Psychiatric evaluation of individuals with problematic use of the Internet. NR157. Presented at the 151st Annual Meeting of the American Psychiatric Association. Toronto; Spigel, Lynn. (1992). Make Room for TV: Television and the Family Ideal in Postwar America. Chicago: University of Chicago Press. U.S. Department of Commerce, National Telecommunications and Information Administration (1999). Falling through the net: Defining the digital divide. Washington, DC: U.S. Government Printing Office [On-line]. Available: http://www.ntia.doc.gov/ntiahome/fttn99/contents.html Young KS (1998), Caught in the Net: How to Recognize the Signs of Internet Addiction -- and a Winning Strategy for Recovery. New York: John Wiley and Sons Inc. Young KS, Rogers RC (1998), The relationship between depression and Internet addiction. CyberPsychology and Behavior 1(1):25-36. Young, K. S. & Rodgers, R. (1997a). Depression and its relationship with pathological Internet use. Poster presented at the 68th annual meeting of the Eastern Psychological Association, April 11, 1997, Washington, DC. Young, K. S. & Rodgers, R. (1997b). The relationship between depression using the BDI and pathological Internet use. Poster presented at the 105th annual meeting of the American Psychological Association August 15, 1997. Chicago, IL. Young, K. S. (1996). Internet addiction: The emergence of a new clinical disorder. Paper presented at the 104th annual meeting of the American Psychological Association, August 11, 1996. Toronto, Canada. Young, K. S. (1997). The relationship between depression and pathological Internet use. Proceedings and abstracts of the Annual Meeting of the Eastern Psychological Association, Volume 68, Washington, DC, April 10, 1997. Young, K.S. (1996a). Internet Addiction: The Emergence of a New Clinical Disorder. Paper presented to the American Psychological Association, August. Young, K.S. (1996b). Psychology of Computer Use: XL. Addictive Use of the Internet: A case that breaks the stereotype. Psychological Reports, 79, 899-902. Young, K.S. (1998a) Internet addiction: The emergence of a new clinical disorder. CyberPsychology and Behavior, 3, 237-244. Young, K.S. (1998b). Caught in the Net: How to recognize the signs of Internet addiction and a winning strategy for recovery. New York, NY: John Wiley & Sons. Young, K.S. (1999). Net compulsions: The latest treads in the area of Internet addiction. http://www.netaddiction.com/net_compulsions.htm

Sponsori si parteneri