Congresul National de Psihiatrie „Psihiatria 2000 – Traditie si perspective”

Congresul National de Psihiatrie a fost organizat între 4 si 7 octombrie, în centrul universitar Iasi, de cãtre Spitalul Universitar de Psihiatrie „Socola“, sub patronajul Asociatiei Psihiatrice Române. Plasat la interfata dintre milenii, Congresul intitulat „Psihiatria 2000 – Traditie si perspective“ s-a bucurat de un interes deosebit, deschiderea oficialã înregistrând un numãr de peste 300 de participanti, în majoritatea lor psihiatri, dar si alti specialisti din domenii conexe, (geriatrie, endocrinologie, medicinã legalã, psihologie, sociologie).

Congresul s-a bucurat de o prestigioasã participare internationalã, la lucrãri fiind prezente nume cu rezonantã ale psihiatriei europene.

Manifestarea s-a desfãsurat pe diferite sectiuni, toate oglindind acelasi scop, cercetarea stiintificã sustinutã în beneficiul bolnavului psihic. Acest fapt a fost reflectat chiar de la început, prin mesajul transmis de OMS prin dl. Dr. J. Henderson care a evidentiat dezvoltarea explozivã a cercetãrii în psihiatrie, rolul important pe care îl ocupã sãnãtatea mintalã în societate, aspectele sociale, psihologice si medicale ale recuperãrii bolnavului psihic, recunoasterea tendintei din ultimii ani de modernizare a psihiatriei românesti, de introducere treptatã si în serviciile noastre de îngrijiri spitalicesti si ambulatorii a standardelor europene, a principiilor psihiatriei comunitare.

A fost prezentat, cu acest prilej, un numãr de peste 100 de lucrãri stiintifice, tematica abordatã înscriindu-se într-o arie largã de interes: psihiatrie biologicã, psiho-neuro-endocrinologie, geneticã si psihiatrie, psihofarmacologie, psihopatologie clinicã, psihiatria copilului si adolescentului, psihogeriatrie, psihiatrie si sexualitate, ecologie psihiatricã si sãnãtate mintalã, psihologie clinicã si psihodiagnostic, psihoterapie, psihiatrie si eticã, psihiatrie si medicinã legalã, calitatea vietii bolnavului psihic, managementul în bolile psihice, practica privatã în psihiatrie, religie si psihiatrie, psihiatria transculturalã.

În cadrul sectiunilor de psihiatrie biologicã, psiho-neuro-endocrinologie, geneticã si psihiatrie, lucrãrile au fost axate pe cele mai recente achizitii privind: neuroreceptorii, imunologie, interactiunile complexe dintre neuronii cerebrali si celulele imune, metabolismul cerebral, neurochimie, neuropatologie, neuroimagisticã si date de etiopatogenia bolilor psihice. Sectiunea de psihofarmacologie a abordat aspecte privind medicatia antipsihoticã atipicã, aceste neuroleptice caracterizându-se prin profiluri farmacologice diferite fatã de agentii conventionali si lipsa efectelor secundare extrapiramidale. Noile generatii de antidepresive au fost evaluate prin prisma raportului beneficiilor terapeutice fatã de costul spitalizãrii. O atentie deosebitã a fost acordatã depresiei rezistente, numeroase lucrãri demonstrând rolul extrem de eficace al asocierii unui antidepresiv inhibitor selectiv al recaptãrii serotoninei (SSRI) cu un neuroleptic atipic. Dependenta de substante licite si ilicite a constituit un capitol dezbãtut pe larg în cadrul congresului. Sectiunea psihologie clinicã si psihoterapie a subliniat locul si aportul psihologului în echipa terapeuticã, precum si valentele acestor domenii în diagnosticul si asistenta complexã a bolnavului psihic. Cele mai multe comunicãri care au evaluat beneficiile psihoterapiei s-au referit la metoda cognitiv-comportamentalã. Sectiunea psihiatrie si eticã a evidentiat importanta statuãrii principiilor eticii medicale în asistenta de specialitate: consimtãmântul informat, dreptul bolnavului la îngrijire, internarea obligatorie, în concordantã cu respectarea autonomiei. Conceptul modern de eticã medicalã apare ca un rãspuns la diversificarea problemelor morale pe care le ridicã medicina, îndeosebi în ultimele decenii ale secolului nostru. Alte aspecte discutate au reflectat managementul asistentei psihiatrice si calitatea vietii bolnavului, influentele socio-culturale actuale în formularea diagnosticului, reabilitarea psiho-socialã a pacientilor, reinsertia si reintegrarea lor în mediul socio-familial si profesional.

În paralel s-au desfãsurat simpozioane-satelit, organizate de firmele de medicamente, care au abordat: aspectele terapeutice moderne în depresie si perspectivele unei noi psihofarmacologii, tratamentul episoadelor acute psihotice, asistenta si recuperarea pacientului schizofren, destigmatizarea bolnavului cu suferinte psihice. Au conferentiat pe aceste teme prof. dr. S. Kasper, prof. dr. Michel Davidson, dr. Martin Dossenbach, dr. Ferenc Maytenyi. Proiectul Legii de Sãnãtate Mintalã, cãruia i s-a dedicat un atelier, s-a bucurat de un interes special, fapt demonstrat prin numeroasele luãri de cuvânt, sugestii si completãri destinate formulãrii unui cadru modern, rational si benefic asistentei pacientului psihic.

O altã premierã a fost desfãsuratã în paralel a celui de-al IV-lea Congres al Medicilor Rezidenti Psihiatri organizat de Asociatia Medicilor Rezidenti în Psihiatrie din România. În concluzie, se poate afirma cã traditia scolii românesti de psihiatrie reprezintã un factor important în modernizarea si alinierea la reglementãrile Consiliului Europei privind asistenta de profil. Perspectivele care se deschid sunt legate în mod cert de ameliorarea conditiilor sociale si economice referitoare la realitatea cadrului de bazã al asistentei psihiatrice.

***