Particularitati ale homosexualitatii in Romania

INTRODUCERE

Statutul controversat (marginalizat spre delincventã) a comunitãtii gay din România explicã reticenta persoanelor în declararea orientãrii lor sexuale precum si anevoiosul abord sociologic si psihologic. Actuala campanie publicã de afirmare a unor valori morale crestine scotomizeazã fenomenul homosexualitãtii românesti, pledând în favoarea mentinerii sistemului legislativ punitiv pentru a feri tinerii de pericolul „coruperii”. Homosexualitatea în România este un fenomen peren si în conditiile unui sistem legislativ represiv. Tot mai multe persoane sunt dispuse în România sã-si facã coming-out-ul (declararea propriei orientãri sexuale) chiar cu riscul unor opresiuni ulterioare si sã lupte pentru afirmarea demnitãtii lor.
În vederea întelegerii fenomenului homosexualitãtii în România, considerãm oportunã o incursiune în sistemul legislativ aferent:
Art. 200 C.P. (1983) – sunt condamnate relatiile sexuale între persoane de acelasi sex cu privare de libertate între 1 si 5 ani.
Art. 200 C.P. revizuit (1992) stipuleazã, în esentã, acelasi lucru, mentionând cã se pedepsesc relatiile homosexuale sãvârsite în public, care produc scandal si ofensã.

Enuntãm câteva caracteristici ale comunitãtii gay din România:
– comunitate discriminatã negativ datoritã sistemului legislativ punitiv;
– 100 de persoane cu orientare homosexualã sunt încã încarcerate;
– comunitate „ascunsã” (covert);
– coming-out-ul implicã discriminare socialã si profesionalã;
– homosexualii sunt considerati amorali, decadenti;
– se fac eforturi considerabile în mass-media pentru afirmarea demnitãtii persoanei, pentru tolerantã si respect.

Homosexualitatea existã, probabil, din illo tempore, atitudinile sociale fatã de ea fiind extrem de variabile în diversele culturi: toleratã în unele, încurajatã de altele, trecutã sub tãcere sau, cel mai adesea, damnatã si repudiatã.

Homofilia, un termen preferabil celui de homosexualitate prin eliminarea conotatiei stigmatizante si reductioniste, implicã atractie, dragoste, angajament si eventual activitate sexualã cu persoane de acelasi sex.

Heterosexualii tind sã se intereseze precumpãnitor de aspectele „tehnice” ale sexualitãtii homosexualilor, neputându-si imagina si aspectele cotidiene ale împãrtãsirii experientelor de viatã, atasamentului. Un cliseu de regulã confortabil al heterosexualilor despre cuplurile homosexuale este cel al „heterosexualizãrii” fortate a acestora în efeminat-masculin, activ-pasiv etc.

Masters si Johnson demoleazã acest mit al distribuirii transante a rolurilor de masculinitate-feminitate, activ-pasiv, penetrator-penetrat într-un cuplu gay. Ei constatã cã cuplurile gay se angajeazã într-o gamã variatã de tehnici sexuale, mai putin a intromisiunii vaginale propriu-zise. Partenerii sexuali petrec mult timp în activitãti de petting (mângâieri, sãrut), stimulare oralã si manualã mutualã a diverselor zone erogene.

Coitul anal nu este savurat în unanimitate, fiind o tehnicã sexualã în declin odatã cu constientizarea pericolului contaminãrii cu HIV. Fistingul (insertia manualã analã dupã defecare) este o tehnicã fie necunoscutã sau impopularã practicantilor homosexuali români.

OBIECTIVE

Studiul îsi propune sã investigheze aspecte ale sexualitãtii comunitãtii gay românesti, oportunitatea organizatiilor de profil, nevoia comunicãrii propriei orientãri sexuale, nivelul de acceptantã al familiei, prietenilor, societãtii.

MATERIAL SI METODA

Au fost luati în studiu 21 de bãrbati cu orientare homosexualã declaratã, cu vârste cuprinse între 20 si 40 de ani, încunostintati de confidentialitatea datelor furnizate. Acestor subiecti li s-a aplicat un chestionar, elaborat de autoare, derivat din chestionarul multidimensional Jaffe & vanWick, selectând 42 de itemi vizând probleme de sexualitate, fantezii erotice, senzualitate, intimitate, experiente, acceptantã/rejet familial, social, expectante. Tinem sã remarcãm carentele anumitor itemi ai chestionarului Jaffe & van Wick, articulati în douã secvente ireconciliabile într-un rãspuns transant de tipul da/nu (ex.: prefer femeile, bãrbatii ca amanti nu mã intereseazã; atât bãrbatii cât si femeile mã excitã din punct de vedere sexual; bãrbatii si femeile îmi produc plãcere sexualã). Aceste ambiguitãti au confuzionat subiectii, semnalând prompt aceste carente. Intentionãm sã regândim acest chestionar într-o formulare mai clarã, relevantã, pretabil la prelucrãri statistice.

Cu toate cã aplicarea chestionarelor pentru investigarea anxietãtii, depresiei, calitãtii vietii sunt în vogã si uzuale, explorarea sexualitãtii beneficiazã doar partial de acest tip de investigare, neputând sã se substituie interviului confesiune; acesta din urmã este încãrcat de autenticitate, individualizat.

REZULTATE SI DISCUTII

Cei 21 de subiecti, bãrbati tineri între 20-40 ani (în majoritate de 22 ani, 27 ani (19%), domiciliazã în mediu urban, 81% din persoanele chestionate au studii superioare, 14,3% au liceul, fiind studenti (23,8%) sau prestând munci cu calificare profesionalã înaltã (47,6%).

Orientarea homosexualã este indubitabilã din mai multi itemi, înscriindu-se pe un continuum firesc al scalei Kinsey. Subiectii sunt atrasi erotic evident de bãrbati, dar 52,4% recunosc cã au avut fantezii erotice si cu femei.

Gratificarea sexualã este realizatã în 71,4% exclusiv de contacte cu bãrbati.

Dacã orientarea sexualã si fanteziile erotice, sunt exprimate destul de transant, practicile sexuale relevã o paletã mai putin exclusivã. Cu toate cã preferã sã facã dragoste cu bãrbati, 28,6% din subiecti practicã si relatii heterosexuale. Nu reiese din chestionar dacã ele sunt anterioare, simultane sau contemporane constientizãrii si practicãrii homosexualitãtii. De asemenea ar fi interesant de investigat dacã aceste relatii sunt cãutate, dorite sau întâmplãtoare, fortuite.

Actul homoerotic este apreciat ca gratificant în unanimitate pentru practicant si în 90,5% si pentru partener. La acest punct se impune o precizare: subiectii sunt centrati doar asupra propriei satisfactii sexuale în relatiile întâmplãtoare si de satisfacerea partenerului în relatiile stabile. În chestionar nu s-a investigat în mod explicit tipul de tehnici sexuale practicate. Din declaratiile celor intervievati rezultã cã sunt practicate toate variantele tehnicilor sexuale cunoscute în mediul gay, lãsând încã de dorit în ceea ce priveste „safe sex”, cu toate cã programele de informare sunt active si pertinente. Critica vine chiar din rândurile persoanelor gay, reclamând rãspândirea deocamdatã a bolilor venerice uzuale. În acest sens comunitãtile gay internationale (în special din SUA, vestul Europei) au cunoscut o maturitate remarcabilã, cu abandonarea unor practici sexuale riscante, promiscue. 42,9% au raporturi homosexuale mai rar decât sãptãmânal.

Un cluster de itemi s-a axat pe investigarea aspectelor mai „soft” ale sexualitãtii: tandrete, intimitate, dragoste, gelozie, separatie. 81% declarã cã îsi îmbrãtiseazã partenerii din purã tandrete fãrã a urma în mod obligatoriu un act sexual, 95% apreciazã sã doarmã cu partenerul, restul nu pot disocia cele douã aspecte, unul implicându-l nemijlocit pe celãlalt. 85% simt nevoia sã-si exprime gestual orientarea sexualã, tinând de mânã sau îmbrãtisând persoana dragã. Exprimarea sentimentelor de dragoste, afectiune, atractie este fãcutã de 76,2% din subiecti. Toate persoanele intervievate se asteaptã la reciprocitate. 66,7% sunt gelosi. Persoanele chestionate (85%) se aratã îngrijorate de perspectiva de a fi pãrãsite de parteneri, simtindu-se vulnerabile (61,9%). În fata separatiei impuse de partener, 19% reactioneazã cu depresie de scurtã duratã, cu supãrare si enervare, 14,3% sunt speriati sau acceptã situatia. 71,4% nu sunt deranjati sã sustinã financiar partenerul.

Accent s-a pus pe detalierea circumstantelor primei experiente homosexuale, a formãrii si constientizãrii homosexuale. Subiectii s-au clarificat asupra obiectului preferintei sexuale între 14 si 15 ani.

Prima experientã sexualã este în jurul vârstei de 16 ani, iar prima experientã homosexualã are loc la 17 ani.

În 66,7% din cazuri s-a remarcat suprapunerea primei experiente sexuale cu cea homosexualã.

Cu toate cã prima experientã este declaratã în 95% ca consensualã, este putin probabil sã fie întocmai asa, întrucât 38,3% au fost initiati între 6-17 ani de persoane mai mature, neputându-si exprima cu fermitate acordul. Aceastã primã experientã a corespuns în mare parte (57,1%) fanteziilor personale.

Referitor la coming-out sunt analizate 2 perspective: cea a persoanei în cauzã si reactia anturajului.

Majoritatea subiectilor (61,9%) au simtit nevoia sã discute despre orientarea sexualã cu prieteni, colegi, frati si în ultimul rând cu pãrintii.

La 47,6% din persoanele intervievate, pãrintii stiu despre homosexualitatea fiului. Cu toate acestea 33,3% din pãrintii la curent acceptã, înteleg, tolereazã dar sunt îngrijorati de orientarea sexualã a fiului. 19% dezaprobã, creeazã tensiuni.

Prietenii au fost initial surprinsi, contrariati, dar acceptã situatia de fapt.
Coming-out-ul are loc la câtiva ani de la initiere, în jurul vârstei de 25 ani.

S-a încercat creionarea portretului fizic si moral al partenerului ideal, trãsãturile care atrag în mod vãdit, precum si modul de recunoastere a altei persoane gay, a unui potential partener. Rãspunsurile au fost foarte diverse.

Un ultim punct de interes este cel al oportunitãtii organizatiilor gay. 71,4% cautã proximitatea organizatiilor respective, pentru informare, protectie, coeziune socialã.

CONCLUZII

Subiectii au dovedit disponibilitate si interes remarcabile în completarea chestionarului. Mai relevante ni s-au pãrut declaratiile personale, dar care din confidentialitate nu pot fi fãcute publice.

Cert este cã în cazul subiectilor luati în studiu, orientarea sexualã este stabilã, indubitabilã, atât pe plan fantasmatic cât si concret pulsional, formatã în medie la 14 ani.

În majoritatea cazurilor primele experiente sexuale corespund si primelor experiente homosexuale.

Experientele heterosexuale, când existã, preced cu un an prima experientã homosexualã (16 si respectiv 17 ani). Nu detinem informatii în ceea ce priveste rãsunetul afectiv si gratificatia experientei heterosexuale. Consensualitatea primului act homosexual este întru-câtva privitã critic, având în vedere cã multe acte initiatice au avut loc la vârste între 6-17 ani.

50% au simtit nevoia sã-si facã coming-out-ul, declansând reactii controversate, având de suferit de pe urma declarãrii publice a orientãrii sexuale.

Clivajul între practicile homosexuale si senzualitate, tandrete pare artificial, rãspunzând mai degrabã unei perceptii sociale.

Organizatiile gay nationale (ACCEPT si ATTITUDE!) si internationale oferã un punct de liant social, informare, consiliere, fãcând posibilã afirmarea scenei gay în ciuda perpetuãrii sistemului legislativ punitiv.

Bibliografie
1. American Psychiatric Association (1996) Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorders, 4th ed, Washington DC.
2. Birk L., (1974) Group Psychoterapy for men who are homosexual, Journal of Sex and Marital Therapy, 1, 1, 29-52.
3. Gadpaille W., (1995) Homosexuality and homosexual activity. In: Comprehensive textbook of Psychiatry, ed. Kaplan H.J., Sadock B.J., 6th ed, vol. 1, Williams & Wilkins, Baltimore, 1321-1333.
4. Hyde J.S. (1994) Understanding Human Sexuality. Mc Graw-Hill, Inc.
5. Lithey L.J., Pongrac F. (1967) An approach to the control of homosexual practices, International Journal of Neuropsychiatry, 3, 20-23.
6. Money J. (1978) The sexual revolution: a manifest, Journal of Human Relations, 15-18.
7. Money J. (1984) Bisexuality and homosexuality, Sexual Medicine Today, 8, 1, 24-28.
8. Money J. (1984) Gender-Transposition theory and homosexual, Journal of Sex and Marital Therapy, 1, 1, 29-52.
9. Money J. (1984) Paraphilias: Phenomenology and Classification, American Journal of Psychoterapy, VXXXVIII, 2, 164-179.
10. Sadock B. J. (1995) Normal human sexuality and sexual and gender identity disorders. In: Comprehensive textbook of Psychiatry, ed. Kaplan H.J., Sadock B.J., 6th ed, vol. 1, Williams & Wilkins, Baltimore.
11. World Psychiatric Association (1992) The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders, Clinical description and diagnostic guideliness, 10th ed, Geneve.