Agenda Asociatiei Psihiatrice Romane

În 21 august 2000 o delegatie A.P.R. formatã din profesor dr. V. Chiritã, presedinte A.P.R., presedintele Comisiei de Psihiatrie de pe lângã C.N.M., prof. dr. T. Udristoiu, reprezentantul A.P.R. pe lângã C.N.A.S.S., dr. V. Enãtescu, membru în Colegiul National al C.N.M. si conf. dr. D. Prelipceanu, vicepresedinte A.P.R., presedintele Comisiei de Psihiatrie a M.S. a prezentat reprezentantilor celor trei foruri de decizie, Consiliul National al Medicilor (dl. dr. Radu Belloiu – director general), Casa Nationalã a Asigurãrilor Sociale de Sãnãtate (dl. dr. Emil Imbri – medic sef), Ministerul Sãnãtãtii (dl. prof. dr. Irinel Popescu – secretar de stat) o sintezã a propunerilor înaintate pe data de 16 nov. 1999 privitoare la mãsurile de reformã din sistemul de îngrijiri psihiatrice spitalicesti si ambulatorii, inclusiv propunerea noii liste de boli ce beneficiazã de gratuitate.

S-a subliniat cu insistentã de cãtre reprezentantii A.P.R., cã, desi aceste propuneri au fost înaintate cu aproape 10 luni în urmã, ele nu au avut aproape nici un ecou la nivelul celor trei institutii amintite, lista gratuitãtilor continând încã diagnosticul inutil de P.G.P. sau fãcând practic imposibilã prescrierea medicatiei moderne în demente sau psihozele bipolare (medicatia normalizatoare a dispozitiei).

Principala disfunctie din Ministerul Sãnãtãtii s-a înregistrat la nivelul Directiei Generale a Asistentei Medicale, care nu si-a fãcut practic datoria si este rãspunzãtoare de blocarea propunerilor A.P.R. De asemenea s-a insistat la C.N.M. asupra urgentei introducerii modificãrilor propuse de A.P.R. pentru stabilirea criteriilor de rambursare a serviciilor prevãzute în anexele Contractului Cadru (ord. comun C.N.A.S.S. nr.92/19.07.2000 si C.N.M. nr.1765/19.07.2000 publ. în Monitorul Oficial nr. 347 bis/25.07.2000). Redãm mai jos propunerile fãcute cu acest prilej de cãtre dl. dr. Virgil Enãtescu.
*
* *

Cãtre
Ministerul Sãnãtãtii si Consiliul National al Medicilor

Instructiunile de aplicare a contractului cadru pentru asistentã medicalã de specialitate din ambulatoriu si serviciile medicale spitalicesti constituie, în ansamblu, un progres semnificativ, cu impact pozitiv asupra cresterii calitãtii actului medical. Existã, însã, unele aspecte care pot fi optimizate sau care pot crea precedente nedorite în practica medicalã.

Consultatia psihiatricã, la ora actualã, se realizeazã într-un volum mai mic de timp si o aglomeratie ce sfideazã drepturile omului si drepturile pacientului psihic, derivate din acestea si consemnate în conventiile internationale la care si tara noastrã este semnatarã . De aceea considerãm cã din primul moment, trebuie sã se impunã o limitã minimã de timp examinãrii si consilierii psihiatrice obligatorii a fiecãrui caz, limitã ce nu poate fi sub 30 de minute. În aceastã situatie, norma admisã de Casa de Asigurãri ar trebui sã se ridice la 14 cazuri în 7 ore în ambulator, iar punctajul pentru un caz trebuie sã cuprindã atât investigatia clinicã, interpretarea testelor psihologice, electroencefalograma cât si consilierea psihiatricã, eventual investigatiile paraclinice, ancheta socialã etc. Prin aceasta s-ar face o redistribuire pe specialisti a bolnavilor psihici si o crestere semnificativã a retelei de psihiatrie în raport cu nevoile reale ale populatiei noastre.

Tinem sã subliniem cã psihiatria a fost trecutã într-un plan mult inferior deoarece ideologia comunistã nu recunostea existenta bolilor psihice într-o societate fãrã exploatare.
Includerea în categoria serviciilor plãtite a pneumoencefalografiei (PEG), tehnicã mult depãsitã, consideratã periculoasã si abandonatã în toate tãrile avansate, fiind înlocuitã de tomografia computerizatã si rezonanta magneticã, constituie un prim argument. Cerem imediat, scoaterea acestei tehnici prin instructiuni suplimentare care sã completeze ordonanta.
În acelasi timp litemia sau dozarea ionilor de litiu, strict obligatorie pentru monitorizarea tratamentului cu Litiu, de lungã duratã, în manie este eludatã desi aceastã analizã la noi se desfãsoarã încã din 1973 (deci este tehnic posibilã) si numai în Anglia existã peste 300 de centre. Faptul cã în anumite centre din România aceastã metodã nu se practicã nu poate împinge psihiatria româneascã în urmã cu câteva decenii. În acest sens cerem includerea litemiei la ionogramã alãturi de Na, Ka, Mg si Ca. Mentionãm cã dozarea calciului si magneziului au devenit o modã în timp ce litemia este o necesitate profesionalã ce vizeazã peste 2 la mie din populatia tãrii.
Trecerea în prim plan terapeutic a electrosocului, metodã arhidepãsitã, specificã anilor 40 sau erei premedicamentoase, prepsihotrope, cãreia i se acordã un punctaj (remuneratie) mai mare decât psihoterapiei sau metodelor moderne va stimula o psihiatrie arhaicã în care mereu se va ridica problema drepturilor omului si a justificãrii tratamentului. Existã multe spitale si sectii întregi din România care în ultimii 30 de ani nu au aplicat electrosocul, utilizând medicatia modernã psihotropã.
În acelasi context terapia modernã cu biofeedback, recent pãtrunsã în Europa, în loc sã fie stimulatã este trecutã la fizioterapii cu 4 puncte, alãturi de bãile cu plante.
Magnetoterapia, care a fost initiatã pe plan mondial la noi în 1948 (magnetodiaflux), iar la ora actualã este în mare vogã si actualitate în tãrile avansate i se acordã acelasi spatiu între fizioterapii cu un punctaj foarte redus de 2 puncte. Propunem pentru ambele tehnici aplicate în psihiatrie.

În aceste conditii psihiatrii nu vor sti cã pot utiliza tehnici moderne ci doar tehnici arhaice, bine remunerate.

Accentuãm ideea cã psihiatria nu trebuie redusã la patologia psihoticã ci are ca sarcinã importantã prevenirea efectelor stresului, tratarea acestora si interventia medicalã în bolile psihosomatice. Ori acest aspect mereu este neglijat, eludat. Astfel psihoterapia se specificã în instructiuni cã va fi plãtitã numai în psihoze ceea ce ar fi o limitare aberantã unicã în lume.

Nu cerem încã punctaj separat pentru interpretarea imagisticã semiologicã a tomografiei computerizate, PET-ului si a rezonantei magnetice care sunt criteriile cele mai moderne utilizate în diagnosticul diferential al dementelor, al psihozelor maniaco-depresive si al schizofreniei. În perspectivã însã începând cu anul viitor trebuie sã se tinã cont de progresele realizate în psihiatrie si în investigatiile paraclinice necesare acesteia.

O mare parte din aceste propuneri au fost acceptate prin vot în sedinta Consiliului National al Medicilor, dar au dispãrut pe parcurs pânã la aparitia în Monitorul Oficial.

Întrucât sectiile de psihiatrie au fost realizate în clãdiri vechi, pãrãsite de alte specialitãti unele judete le-au încadrat în alte spitale decât spitalele judetene contrar atributiilor si functionalitãtii lor.

Cerem ca fiecare judet sã aibã nominalizate sectiile care asigurã garda judeteanã si asistentele de urgentã psihiatricã pentru întregul judet.

Dr. Virgil Enãtescu, Medic primar psihiatru
Membru corespondent al Academiei de Stiinte Medicale
Membru al Colegiului National al Medicilor din România si al Comisiei de Psihiatrie a Colegiului
*
* *

Asociatia Mondialã de Psihiatrie (WPA) acordã, începând cu anul 2000, sprijin informativ României, prin bunãvointa firmei Sanofi-Synthelabo. Acest proiect constã în stabilirea unui punct bibliografic informatic la Clinica Psihiatricã din Timisoara.

Bibliografia este constituitã din trei reviste de psihiatrie, Current Opinions os Psychiatry, Archives of General Psychiatry si British Journal of Psychiatry. Totodatã este pusã la dispozitia celor interesati o bazã de date informatizatã (EMBASE pentru psihiatrie) care contine rezumate ale articolelor din principalele reviste mondiale pentru ultimii zece ani. Conform conventiei realizate cu WPA, Clinica Psihiatricã din Timisoara rãspândeste principalelor centre de psihiatrie (Bucuresti, Cluj, Iasi, Craiova, Târgu Mures, Oradea) din tarã cuprinsul revistelor, acestea putând fi solicitate de cei interesati. Persoanele de contact pentru fiecare centru psihiatric au fost nominalizate de conducerea respectivelor unitãti si au primit pânã în prezent informatiile pentru prima parte a anului. Persoana de contact a Clinicii Psihiatrice din Timisoara pentru acest program este dr. Mugur Daniel Ciumãgeanu (e. mail: mugur @psychi-tm.sorostm.ro, tel.: 092/474.854, fax: 056/ 190924). Livrarea materialelor se face contra cost – costurile cuprind doar pretul hârtiei si tonerul (pretul fiind minimal) si taxele postale. Mentionãm cã pânã la aceastã orã, singura solicitare de articole a venit din partea colegilor din Târgu Mures.

Prof. Dr. Mircea Lãzãrescu
Dr. Mugur Daniel Ciumãgeanu
*
* *