ABB – CRIMINALUL NORVEGIAN. PSIHOZĂ VERSUS PSIHOPATIE – ANALIZĂ MEDICO- LEGALĂ PSIHIATRICĂ

INTRODUCERE

La data de 21.07.2011 întreaga planetă resimțea undele unui șoc ce paralizase una din țările cu cel mai ridicat nivel de trai – Norvegia; un tânăr ucisese un număr de 70 de persoane și rănise alți 240. Povestea lui Breivik Anders Behring continuă și în prezent. Cu același interes cu care au fost urmărite evenimentele privind activitatea ucigașă, comunitatea internațională a urmărit și comentat expertizele medico-legale efectuate de către psihiatrii norvegieni. În vederea înțelegerii aprofundate a disputelor psihiatrice voi prezenta, succint, definiții și caracteristici tehnico-operaționale ale unor subiecte/domenii/fenomene ”nepsihiatrice” dar tangente la sistemele de raționament medico-legal psihiatric (în speța ”Breivik”) precum și cadrul (comparativ european) în care se desfășoară expertizele medico-legale psihiatrice.
CONFORM DICȚIONARULUI EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (1), ”Creștinismul” reprezintă ansamblul religiilor bazate pe ”credința în persoana și învățăturile lui Iisus Cristos” / pe ”Vechiul și noul testament”; ”Islamismul” / mahomedanismul este o religie m o n o t e i s t ă b a z a t ă   p e   ” p r e c e p t e l e   C o r a n u l u i ” ; ”extremismul” definește o ”atitudine, doctrină a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente   sau   radicale   să   impună   programul   lor”; ”naționalismul” reprezintă o ”doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale”; ”extremismul nationalist” definește ideologia/politica care urmăreşte întreţinerea izolării şi aţâţarea neîncrederii şi urii între diferite naţionalităţi, tendinţa de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni”. Terorismul reprezintă totalitatea actelor de violenţă comise de un grup sau de o organizaţie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernământ a unui stat; se caracterizează prin folosirea deliberată şi sistematică a unor mijloace violente sau ameninţări de natură să provoace teamă şi neîncredere, panică şi nesiguranţă, cu ignorarea a oricăror norme umanitare. ”Jihadul” (2) denumește conceptul de ”război sfânt”, al islamului, de apărare a religiei mahomedane.
2. ”COUNTER – JIHAD” (CJM) (3,4,5,6) este o mișcare transatlantică care militează pentru împărtășirea ideologiei extermiste antiislamice printre europeni și americani prin conectarea zilnică între bloguri și site-uri Web pe ambele maluri ale Atlanticului; principalul blog CJM a devenit vizibil în anul 2004 și principalul grup a apărut în anul 2006, în Viena (”Gates of Viena”); mișcarea a devenit semnificativă după 11 Septembrie 2011. În concepția acestei mișcări, ”scena anti-jihad” ar fi reprezentată de un scenariu în care Europa și SUA sunt amenințate de lumea islamică (agresivă) care dorește să preia Europa, preluare ce ar consta printr-un proces de islamizare îndepărtarea simbolurilor creștine sau evreiești, impunerea tradițiilor islamice și crearea de zone nedisponibile pentru non-musulmani; în acest sens, Europa –în declin și în plină decadență – se află în imposibilitate de a rezista preluării de către islam (mai puternic din punct de vedere spiritual). Discursul anti- jihad este o mixtură între preocupările privind terorismul inspirat de jihad și probleme politice complexe relaționate cu imigrația în Europa, sugerându-se că amenințarea nu este produsă de extremiștii islamici ci și de Islam ca atare, de unde, prin extensie, toți musulmanii din Europa (o ”coloană a V-a”) ar reprezenta o amenințare pentru populația europeană creștină, pentru identitatea și valorile acesteia.
3. ORGANIZAȚII ȘI PARTIDE EXTREMISTE: În afară de mișcarea ”anti-jihad”, în Europa mai sunt active multe alte organizații și partide. În anul 1984, partidele extremiste europene au format alianța ”Grupul dreptelor europene” , denumit în prezent ”Grupul Europa – libertăți, democrație”; în anul 2001 s-a constituit ”Alianța europeană pentru libertate”, recunoscută de Parlamentul European (7). Dintre organizațiile extremiste cea elenă, denumită ”Zori Aurii” este responsabilă de uciderea muzicianului antifascist Pavlos Fyassas. Extremiștii (grupați sau nu în organizații sau partide) militează pentru o Europă fără musulmani și imigranți, pentru antisemitism și pentru măsuri discriminatorii împotriva țiganilor și săracilor (8). Relativ la Anders Breivik se menționează apartenența la ”Partidul Progresului” din Norvegia și la ”Liga Engleză de apărare” (9). Partidul Progresului este format din indivizi proveniți din clasa de mijloc și din rândul intelectualilor; ideologia este centrată împotriva musulmanilor; din anul 2013, partidul a intrat la guvernare. ”Liga Engleză pentru apărare”, apărută inițial în mediul virtual, a devenit activă prin organizarea și coordonarea de marșuri, campanii și de răspândire a cunoștințelor și tacticilor de luptă extremistă; analiștii consideră că ideologia acestei organizații a reprezentat, de asemenea, o sursă de inspirație pentru Anders Breivik și pentru alți teroriști.
4. ODINISMUL (10) este religia antică dedicată zeilor panteonului norvegian. Odiniștii se referă la ei înșiși ca urmași ai lui Asatru. Religia denumită în prezent ”Odinism” reprezintă tradiția indigenă a ramurii germanice a popoarelor indo-europene, fiind de origine precreștină cu caracteristici documentate din paleolitic. Ritualul odinic (cu apel la ”Wotan”) a fost reorganizat în anul 1972 în Anglia; au fost înființate ”comunități odiniste” în mai multe țări (inclusiv ”nongermanice”) dar există și grupuri de ”odiniști individuali” (mai ales în țările scandinave). Din anul 1973, ”Odinismul / Asatru” a fost recunoscut oficial de către guvernele Islandei, Danemarcei și Norvegiei. Odiniștii moderni își însușesc un cod de viață bazat pe respectarea a nouă precepte dintre care se rețin (ca având valoare în dezvoltarea personalității): curajul, adevărul, onoarea, fidelitatea, disciplina, ospitalitatea, perseverența. Regulile sunt exprimate prin exprimări cu iz de zicale, de tipul: ”Forța este mai bună decât slăbiciunea”, ”Curajul este mai bun decât lașitatea”, ”Bucuria este mai bună decât vina”, ”Onoarea este mai bună decât dezonoarea”, ”Libertatea este mai bună decât sclavia”, ” Înrudirea este mai bună decât înstrăinarea”, ”Realismul este mai bun decât dogmatismul”, ”Vigoarea este mai bună decât lipsa vieții”, ”Familia este mai bună decât universalismul”. Învățăturile de căpătâi sunt formulate astfel: „tăria peste slăbiciune, mândrie peste umilință și cunoaștere asupra credinței”. Odiniștii slujesc zeii educându-și „gândul, curajul, onoarea, lumina și frumusețea”. Odiniștii extremiști moderni sunt adepți ai Wotanismului.
5. ORDINUL CAVALERILOR TEMPLIERI (11,12) a apărut în anul 1119 (după prima cruciadă) cu misiunea de a proteja pelerinii din Țara Sfântă; a fost recunoscut de către Biserica Catolică. În timp, ordinul a ajuns deosebit de bogat (au inițiat primele ”scrisori de credit”) și puternic. Templierii s-au aflat uneori în conflict cu celelalte două mari ordine creștine, cavalerii ospitalieri și cavalerii teutoni (germanici); în condiții și circumstanțe istorice specifice, cavalerii templieri au pierdut, în anul 1302, toate teritoriile din Țara Sfântă; în următorii 200 de ani au devenit o putere socio-economică, situație ce a creat condiții ca regele Franței, în anul 1307, să ordone arestarea și executarea capilor ordinului iar Papa să emită bula prin care ordona arestarea templierilor din toată Europa și confiscarea averilor. În anii 1700, în Scoția, —ritualul York a încorporat unele simboluri și ritualuri ale templierilor; au constituit o filială, existentă și astăzi, numită (în prezent) ”O—rdinul Cavalerilor Templieri – S—uveranul Ordin Militar al Templului din Ierusalim” (fondat în anul 1804); ordinul are statut de organizație caritabilă non-guvernamentală, recunoscută de către ONU (din anul 2004 există și în România o priorie a Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim – OSMTH). Printre caracteristicile (cu valoare de simbol) Ordinului Templierlor se numără îmbrăcămintea și crucea roșie specifică (simbol al martiriului, moartea în luptă fiind o mare onoare); Anders Breivik a desenat pe manifestul său o cruce roșie asemănătoare cu cea a templierilor și a afirmat că era pregătit să fie omorât (în timpul prinderii sale sau ulterior).
6. MASONERIA (13,14) este „o asociație de oameni liberi și de bune moravuri care conlucrează pentru binele și progresul societății prin perfecționarea morală și intelectuală a membrilor săi” iar ca instituție, este un ordin inițiatic ai cărui membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale, prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Dao de Jing, Vedele hinduse, Tripitaka budiste, sau alte scrieri considerate sacre) și, în majoritatea ramificațiilor, prin credința într-o „Putere Supremă“ spusă „Mare Arhitect al Universului“. Organizații masonice se află în majoritatea țărilor lumii; conceptele teoretice sunt generoase, umanitare, tolerante; astfel sunt excluse concepțiile de tip extremist dar ideologia comunistă respinge masoneria (unul din aspectele care l-a atras, probabil, și pe Anders Breivik care s-a declarat anticommunist). Organizațiile masonice se întâlnesc sub forma ”obediențelor autonome”, ”mari loje” sau ”Mare Orient”; acestea sunt compuse din ”loji albastre” numite și ”ateliere” de câte 7 – 50 de persoane; ierarhizarea ”clasei lojilor albastre” prevede trei grade (ucenic, calfă / companion și meșter / maestru). Cele mai răspândite rituri sunt ”Ritul York” și ”Ritul Scoțian Antic și Acceptat”. Masoneria are un caracter cvasiezoteric prin îmbrăcăminte, ritualuri, simboluri a căror origine și înțelesuri rămân, practic, necunoscute chiar majorității membrilor săi (în funcție de gradul care îl deține în cadrul ierarhiei); de aici și interesul pentru ”mister” al unei largi categorii de oameni dar și incapacitatea de a înțelege, accepta sau a aprecia
”normalitatea” practicanților a altor categorii; există posibilitatea ca după accederea în ”interior” sistemul valoric să nu mai mulțumească pe noii adepți (mecanism psihologic posibil și la Anders Breivik).
7. EURABIA (15,16) – neologism politic care definește o ”teorie a conspirației a elementelor globalizante, presupuse a fi conduse de puteri franceze și arabe, de a islamiza Europa, slăbind astfel cultura existentă”; teoria a devenit mai acceptată după septembrie 2011. Anders Behring Breivik, în manifestul ”2083: Declarația europeană de independență”, susține, pe larg, teoria „Eurabia”. În verdict cu Breivik, instanța a menționat: „mulți oameni împărtășesc teoria conspirației lui Breivik, inclusiv teoria Eurabia. Curtea constată că foarte puțini oameni împărtășesc ideea lui Breivik că presupusa” islamizare „ar trebui să fie combătută cu teroare”.
8. ORGANIZAȚII NEOFASCISTE: Ulterior, anders Breivik s-a identificat ca susținător al conceptelor fasciste / neonaziste și a afirmat că anterior discursul său de tip contra-jihad a fost necesar în vederea protejării ”etnonaționaliștilor”.
9. SERIAL KILLER, MASS-KILLER, SPREE-KILLER În funcție de domeniul specialiștilor care abordează tema violenței și a crimelor de omor, există o multitudine de clasificări ale ”ucigașilor”. Pentru economia articolului nu sunt necesare discuțiile privind omorul patologic / omorul nepatologic. Raportat la crimele comise de către Anders Breivik, referirea se face la ucigașii în serie, ucigașii în masă (ucideri multiple) și la ucigașii ”de ocazie” / ”de sindrofie” ( ucideri multiple). Trebuie să reținem că la ucigași, de regulă, se descrie o stare de ”tensiune” antefaptică urmată de o ”stare de liniște” postfaptică (ceea ce explică și dificultățile de interpretare a testărilor psihologice. Pentru difernțiere operațională se redau definițiile general acceptate și agreate de către FBI.
”Ucigașii în serie” sunt acei ucigași care comit ”o serie” de crime de omor pe o perioadă lungă de timp – uneori, de-a lungul deceniilor; frecvent se constată un pattern al modului de comitere și (mai rar) al tipologiei victimelor; ucigașii nu au beneficii materiale (ca la alți ucigași cu crime multiple de tip ”asasini plătiți”); sunt prinși cu dificultate. Studiile multidisciplinare au conchis că aceste crime sunt comise ”cu discernământ”. Ucigașul ”în masă” comite ucide, ”pe scară largă”, (ex. masacrul Columbine), cu intenție, un număr mare de oameni aflați, la un moment dat, într-un singur loc. De la caz la caz, se poate delimita, uneori, o motivație care ar putea fi caracterizată ca patologică. (totuși, în aceste situații, numărul victimelor este, de regulă, mai mic). ”Spree killer” (ucigaș ocazional, ”de sindrofie”) omoară un număr mare de oameni în două (teoretic, posibil și mai multe) locații diferite, într-o perioadă scurtă de timp (după prima ”crimă” nu a intervenit perioada de ”liniște” / ”relaxare”). Se discută, la acest tip de ucigași, dominanța mecanismelor psihologice în detrimentul celor sociologice. Mai mult, se consideră că orientarea spre o modalitate sau alta de a comite un omor (mai ales mod ”spree” sau mod ”mass” ar putea fi relaționată și cu tipul de model matern, intrând în discuție implicarea relației gen-personalitate în comportamentele heteroagresive. Precizările cu privire la definire și diferențiere a acestor crime de omor au fost elaborate de către anchetatori criminaliști (17). În practică, exceptând caracteristicele cheie, apare dificil de diferențiat (mai ales în ceea ce privește ”omorul în masă” față de ”spree murder”). Anders Breivik a comis crimă de omor în centrul capitalei și după aproximativ două ore pe o insula dar a motivat prin eșecul primei acțiuni, subliniind că avea și planul ”B” (pentru situația menționată), insula fiind aleasă rațional (era o tabără de vară a tineretului muncitor – adică tineri cu orientare de stânga). Din punctul de vedere al psihiatriei medico-legale, aparent, este mai puțin important dacă la Anders Breivik a fost un ”spree killer” sau ”mass killer”, contând conotațiile psihiatrice în raport cu legislația Norvegiei.
10. EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ
10.1. Psihiatria medico-legală este un segment al psihiatriei, dar cu statut autonom (operează cu categorii științifice proprii raportate la un subiect limitat, dispune de metodologii specifice de lucru, stabilește o identitate științifică între constructele elaborate și realitatea faptică / juridică prin criterii științifice delimitate și prin argumentare logică) (18, 19, 20). Practic, psihiatria medico-legală operează cu noțiuni precum capacitate psihică, discernământ, periculozitate, competență psihică specifică etc.; sintagmele specifice se analizează în raport cu o faptă, în raport cu o situație juridică bine delimitată în care este implicat un individ la un moment dat bine stabilit; medicii stabilesc condiția psihiatrică / somatică / psihologică apte de a modifica capacitatea psihică a individului examinat (19,20,21,22,23,24). Psihiatria medico-legală are funcții descriptive și evaluative (25,26,27,28,29,30) precum și funcții epistemice (a logicii științifice) care implică aplicarea conceptului ”medicina bazată pe dovezi” (31), ”articularea gândirii medico- biologice cu gândirea social-juridică” (18,20,32), stabilirea legăturii de cauzalitate între statusul psihiatric și comportament exprimat prin implicație juridică (18), integrarea dimensiunilor medicale, antropo-culturale și socio-juridice într-un concept unic (18,20). Practic, speciliștii în psihiatria medico-legală se referă, în principal, la un status psihiatric ”atunci și acum” (la momentul implicării judiciare și la data examinării), la periculozitatea pendinte de statusul psihiatric și la necesitatea instituirii, sau nu, a unor măsuri medicale; concluziile sunt argumentate, pe model integrat multidisciplinar, și răspund la obiectivele instituției care a solicitat opiniile medicale.
10.2. În toate țările lumii se efectuează expertize medico- legale psihiatrice, atât în spețe penale cât și în alte spețe; acestea sunt reglementate legal, cadrul de efectuare a acestora depinzând de legislația și jurisprudența fiecărei țări (33). (Tabelul nr. 1)
Specialiștii care pot efectua expertize medico-legale psihiatrice dispuse oficial sunt, de regulă, medici psihiatri dar, nu numai; persoanele numite pentru a efectua expertize medico-legale psihiatrice, de regulă, au certificate de ”competență” sau supraspecializare în ”psihiatrie medico-legală” (Tabel nr. 2, nr. 3). Experții ”independenți” sunt ”numiți” de către apărare dar aprobați, pentru fiecare caz în parte, de către instanțe; experții oficiali, în majoritatea țărilor sunt ”înscriși” pe o listă de pe care sunt ”aleși” de către instituțiile care dispun expertizarea. Codurile deontologice ale experților sunt, sau nu, precizate oficial (exemple: Canada are reglementări punctuale, bine precizate/delimitate; în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord codul deontologic al experților ”independenți” era în curs de finalizare în septembrie 2016). În România, în prezent, calitatea de experți ”independenți” (”experți parte”) pot fi (legal) doar medicii legiști dar, în anumite situații, instituțiile care solicită acest tip de expertiză pot aproba, pentru apărare, prezența la lucrările comisiei de expertizare, a unui ”specialist psihiatru”. Reglementările legale, în toate țările sunt mai clare în ceea ce privește ”experții oficiali” (Tabel nr. 2).
În anul 2005, Comisia Europeană pentru Sănătate și Protecția Consumatorului a întocmit, în colaborare cu Institutul Central de Boli Mintale de la Mannheim o cercetare privind legislația si practica tratării infractorilor bolnavi psihici, cercetare la care au participat 15 țări membre UE, înainte de extensia din anul 2004 . Scopul studiului a fost de a delimita prevederile legale si conceptele, evaluările și practica de rutină, probleme ale respectării drepturilor omului si pacienților, serviciile medico-legale și date epidemiologice. Ca în orice astfel de proiect, s-au obținut și informații adiacente, corelate logic cu subiectul cercetării. Axiomatic, s-a considerat : specialiștii în psihiatrie medico – legală sunt acele persoane care se ocupă atât de tulburările mintale ale infractorilor (sau ale altor persoane care au probleme judiciare) cât și de istoricul lor infracțional / juridic, în aria de competență intrând evaluarea stării mintale, întocmirea unui raport scris, expertiza testimoniară, tratamentul acestui segment de bolnavi, cunoașterea legislației privind sănătatea mintală. (34). Sub aspectul cunoașterii legislatiei se constată ca în cele 15 țări europene care au participat la proiect, prevederile legale sunt pendinte majoritar de Codul Penal Roman (exceptând Regatul Unit si Irlanda), de sistemele naționale de sănătate și de asigurările de sănătate, naționale sau private (Austria, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda). Terminologia vizând conceptele psihiatrice la care se refera prevederile legale diferă (Tabel nr.1), are, frecvent, caracter redundant și reflectă atât concepțiile fiecărei țări cât și flexibilitate scazuta în acordarea la concepte medicale moderne. Totuși, se remarcă efortul de asimilare a unei nosologii mai apropiate celei moderne, mai ales pe segmentele în care definitiile sunt acordate la instrumente internaționale. În practică, ca expresie a unei bune colaborari intre justitie si medicina, se folosesc, obligatoriu, instrumentele ICD cu permiterea apelării și la alte instrumente precum ”DSM”, experții acordând, explicativ, aceste instrumente, la formularea concluziilor. Expertizele / evaluarile sunt dispuse, in majoritatea țărilor de catre instanțe. Marea majoritate a tarilor nu precizeaza, i n l e g i s l a t i e , n r . d e e x p e r t i . ( t a b e l n r . 3 ) (35,36,37,38,39,40,41,42,43,44,45,46). In majoritatea tarilor, expertii sunt medici psihiatri cu pregatire in psihiatria medico – legala (pregătirea durând, de la țară la țară, între 1 și 3 ani, medicii care se pregatesc pentru o asemena specializare trebuind sa indeplineasca si alte conditii).
In baza normelor legale prezentate sumar, se intocmesc rapoarte de evaluare. In toate tarile enumerate, exista prevederi legale cu privire la aceste rapoarte si la formatul lor (33). Prevederile comune vizeaza cauzele in care se fac evaluari, cu accent crescut pentru cauzele penale cu infracțiuni de violență, maltratare – abuzuri fizice si psihice – rele tratamente, cauze victimologice, competența, capacitatea de a răspunde în fața instanței și de a urma regimul de detenție fara repercursiuni negative asupra sănătății psihice. Obligatoriu, in cauzele penale se evalueaza potențialul agresiv, riscurile de comportament violent si de recidivă. Obligatoriu, aprecierile asupra riscurilor se fac de catre medici. In toate tarile se precizează, pe larg, capitolul introductiv care cuprinde date pașaportale ale persoanei examinate, modul de adresabilitate privind persoana evaluata. Se stipuleaza obligativitatea mentionarii surselor de informatii. In ceea ce privește evaluarea psihiatrică, majoritatea țărilor nu o detaliază prin norme legale dar ea trebuie efectuată în așa fel încât să răspundă dezideratelor evaluării. Absența unei detalieri impune respectarea standardelor psihiatrice, prevazute de WPA, ceea ce înseamnă că se analizează, în dinamică, personalitatea premorbidă (pornind de la genitori), caracteristici comportamentale, atitudini specifice, examinare pe functii, investigații și consulturi interdisciplinare, investigații biologice, imagistice etc., examinări psihologice specifice, aplicare de scale specifice, precizari diagnostice, opinii cu privire la caz, recomandari, discuție de caz, concluzii privind raspunsurile la obiective. Stiintific raportul reprezinta o prezentare de caz. Raportul de evaluare are valoare individuala si stiintifica generala. In toate tarile se subliniaza atitudinea neutra a medicului si prudenta deontologica (in cazurile penale, persoana evaluata se poate apara prin negarea faptei, situatie care trebuie reflectata in continutul raportului sau pacientul refuza evaluarea, aspect ce, deasemenea se mentioneaza, fiind urmata de descrierea comportamentului). Se constata, astfel, ca diferentele apar mai ales in terminologie, prevederi redundante, esenta continutului raportului fiind similara in cele 15 tari. Tendinta actuala este de evaluare cat mai aprofundata, cu accent pe analiza riscurilor si a cazurilor victimologice. In ceea ce priveste formatul rapoartelor, ca atare, tendinta este de specificitate pe grupe de varsta, sex, tip de cauze, gravitatea faptelor. Se asteapta de la aceste evaluari posibilitatea analizelor predictive.
10.3. În ceea ce privește formatul expertizelor medico-legale psihiatrice (în speța analizată), atât în România cât și în Norvegia se analizează / se solicită aceleași informații (47,48,49) dar în Norvegia nu există (ca în România) comentarii privind baza legală a solicitărilor experților și nici nu se impune efectuarea expertizei în baza doar a anumitor documente sau a anumitor pagini. În Norvegia, experții alcătuiesc planul activității de expertizare și, comform normelor legale, acționează direct în vederea obținerii informațiilor necesare; în România, experții nu se pot implica activ (exceptând documentația medicală psihiatrică cu privire la care există prevederi legale) în obținerea informațiilor; ca atare, rol activ, în acest sens, îl pot avea doar instituțiile care solicită expertiza. Astfel, în speța ”Anders Breivik”, formatele expertizelor medico-legale psihiatrice (comparativ Norvegia – România) arată astfel:
10.3.1. PRIMA EXPERTIZĂ MEDICO- LEGALĂ PSIHIATRICĂ – NORVEGIA: 1. Formalități /
1.1 Mandatul / 1.2 Taxe / 2. Documentația de bază / 2.1 Evaluarea documentelor de poliție care trebuie raportate în declarația psihiatrică legalizată / 2.2 Observație preliminară / 2.3 Declarațiile victimelor / 2.3.1 Victimele legate de actele criminale de către clădirile guvernului /
2.3.2 Victimele legate de actele criminale de la Utøya / 2.4
Declarațiile lui Breivik către poliție / 2.4.1 Explicație din 22 iulie 2011, doc. / 2.4.2 Rezumatul incarcerii 23 iulie /
2.5 Rezumatul interogării persoanei aflate sub observație pe DVD 20 / 2.5.1 Interogarea înregistrată pe CD din data de 22 iulie 2011 20 / 2.5.2 Interogarea în continuare a persoanei aflate sub observație înregistrată pe DVD 21 /
2.6 Examinarea martorilor / 2.6.2 Martor XXXXX, jumătate sora din partea tatălui persoanei aflate sub observație, doc. / 2.6.3 Martor, XXXXX, cel mai apropiat prieten al persoanei aflate sub observație, doc. /2.6.4 Martor XXXXX, prieten al persoanei aflate sub observație, / 2.6.5 Martor XXXXX, prieten al persoanei aflate sub observație, / 2.6.6 Martor XXXXX, prietena unui prieten al persoanei aflate sub observație, / 2.6.7 Martor XXXXX, prieten al persoanei aflate sub observație, / 2.6.8 Martor XXXXX, prieten al persoanei aflate sub observație, /2.6.9 Martor XXXXX, cunoașterea persoanei aflate sub observație, / 2.6.11
Martor XXX, fost prieten, / 2.6.12 Alți martori cu cunoștințe personale ale persoanei aflate sub observație /
2.6.13 Martorii pe continent (Utøya doc 09,01,01,
09,01,02 și 09,01,15) / 2.6.14 Utøya: Raportul șefului operațiunii de poliție Gåsbakk, doc. 07,01,01 / 2.7
Serviciul de bunăstare a copilului / Serviciul de asistență socială / Psihiatria copilului și adolescentului / 2.7.1 Caz de îngrijire a copilului 1981-1984 2 /2.7.2 Cazul custodiei copilului 1983 / 2.7.3 Cazul de îngrijire a copiilor 1994-
1995 / 2.8 Compendiu scris de subiect, denumit și manifestul / 2.8.1 Ipoteze pentru revizuirea de către experți a compendiului / 2.8.2 Observație importantă: /
2.8.4 Considerații speciale / 2.9 Avizul expertului din partea Autorității de Sănătate Publică privind intoxicația /
2.10 Raport Laborator (Laboratorul norvegian pentru analize doping) / 2.11 Scrisoare adresată mamei de la sora subiectului, din 2009 sau 2010 / 3. Informații obținute / 3.1 Medicul generalist XXXXX / 3.2 Urmărirea serviciului de sănătate la închisoarea Ila / 3.3 SC SCAN / 4. Interviuri cu persoane care cunosc tema / 4.1 Interviu cu mama subiectului de către ambii experți la 14 august 2011 / 4.2 xxxxxxxxxxxxxx / 5. Contextul și mărturia subiectului /
5.1. Primul interviu acordat ambilor experți la 10 august 2011. / 5.2 Al doilea interviu efectuat de ambii experți la
12 august 2011 / 5.3 Al treilea interviu efectuat de către ambii experți la 23 august 2011 / 5.4 A patrulea interviu efectuat de ambii experți la 25 august 2011 / 5.5 Cel de-al cincilea interviu efectuat de ambii experți la 30 august 2011/ 5.6 Cel de-al șaselea interviu acordat ambilor experți la 1 septembrie 2011 / 5.7 A șaptea conversație cu ambii experți la 5 septembrie 2011 / 5.8 Cea de-a opta conversație cu ambii experți, la 13 septembrie 2011 72 /5.9 Cea de-a noua conversație cu ambii experți din 16 septembrie 2011/ 5.10 A zecea conversație cu ambii experți la 20 septembrie 2011 78
5.11 Cea de a unsprezecea convorbire cu ambii experți la 22 septembrie 2011 / 5.12 A douăsprezecea conversație cu ambii experți la 2 noiembrie 2011/ 5.13 A treisprezecea conversație cu expertul Husby la 21 noiembrie 2011/ 6. Psihometrie / 6.1 Selectarea Testelor / 6.2. Evaluarea globală a funcționării (GAF) / 6.4 SCID 1 / 6.5 MADRS / 6.6 YMRS / 7. SINTEZA / 8. DISCUȚIE / EVALUARE / 8.1 INTRODUCERE / 8.3 RĂSPUNSUL DETALIAT LA MANDAT / 9. CONCLUZIE .
10.3.2. A II – a EXPERTIZĂ MEDICO- LEGALĂ PSIHIATRICĂ – NORVEGIA: 1. Formalități / 2. Observații generale / 3. Mandatul / 4. [cenzurat] / 5. Extrase din documentele relevante / 6. Documentația de aprobare (ministere) / 7. Testele privind utilizarea clinică și avizul experților / 8. Interogarea acuzatului / 9. Manifestul / 10. Condiții economice / 11. Interogarea familiei, etc. / 12. Interogarea prietenilor / faimosilor / cunoscuți
13. Intrebarea martorilor / victimelor, diverse / 14. Informații privind sănătatea / 15. Observarea forțată a actului de procedură penală / 16. Ideologie, istorie și politică / 17. Examinarea de către experți a observațiilor / 18. Investigații suplimentare / 19. Psihometrie / 20. Rezumat / 21. Evaluarea diagnosticului / 22. Răspunsul mandatului / 23. Sub rezerva declarației medico-legale privind psihiatria / 24. Concluzie.
10.3. NOUA EXPERTIZĂ MEDICO – LEGALĂ PSIHIATRICĂ – ROMÂNIA: Preambul (comform prev. Codului de procedură)/ A. Istoric comform documentației înaintate / I. Motivarea solicitării unei noi expertize medico-legale psihiatrice / II.. Obiectivele expertizei / III. Istoricul faptei / 1. Comportament antefaptic / 2. Mod de comitere a faptei / 3. Comportament postfaptic / IV. Declarațiile expertizatului în fazele de anchetă / judecată / V. Declarații martori / VI. Antecedente penale / VII. Consum de substanțe psihoactive / VIII Evaluări / anchete sociale / IX. Alte informații privind istoricul / X. Documente medico-legale/ XI . Documente medicale / B. Constatările comisiei / I. Date anamnestice și de personalitate premorbidă / II. Internare în vederea expertizării (dacă este cazul) / III. Examenul stării psihice prezente / IV. Investigații complementare / C. Discuția cazului / D. Aprecieri asupra periculozității / riscurilor (inclusive de recidivă) / E / recomandări special (dacă este cazul) / F. Răspunsuri punctuale la obiective / Concluzii.
Deoarece, în România, experții nu au rol activ în obținerea informațiilor, formatul prevede (din motive deontologice) separarea netă a informațiilor avute la dispoziție (înaintate initial și/sau solicitate și primate) de constatările comisiei; discuția cazului este integrată. În România obiectivele sunt formulate de către instituția care solicită expertiza în timp ce în Norvegia obiectivele se referă la articole de lege.
CAZULANDERS BEHRING BREIVIK
Deoarece cele două expertize medico legale psihiatrice au un total de aproximativ 250 de pagini nu le vom prezenta în baza propriilor structuri ale acestora ci în b a z a ” f a p t e l o r ” , p r e z e n t a r e a f i i n d o rg a n i z a t ă , aproximativ, comform formatului românesc.
I. GENERALITĂȚI
La data de 22 iulie 2011, Anders Breivik a parcat o mașină încărcată cu explozibili în fața Biroului primului ministru norvegiande la Oslo și a detonat explozibilul; în explozie au fost uciși 8 oameni; a parasit locația și a plecat, înarmat, pe insula Utøya unde se afla o tabără a Ligii Tinerilor Muncitori; a început să tragă, ucigând 69 de tineri cu vîrste cuprinse între 15 și 19 ani. La sosirea polițiștilor s-a predat. A fost arestat imediat. În aceeași zi, anterior atacului din Oslo, Anders Breivik a lăsat pe P.C. un ”manuscris” caracterizat de către autor ca fiind
”manifest politic” și denumit ”2083 – O declarație europeană a independenței”; manifestul fusese diseminat și pe internet. Anders Breivik s-a născut la Oslo, la data de 13.02.1979; mai este cunoscut sub numele de Anders Berwik, Sigurd Jordalfare (în cadrul ”Ligii Norvegiene de Apărare” ) și Andersnordic (în cadrul organizației ”World of Warcraft”). La data arestării s-a declarat adept al Bisericii Creștine Norvegiene.
La data de 28.07.2011, Curtea Districtuală Oslo a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice; dispoziția a fost complectată la data de
11.08.2011; la data de 29.10.2011, raportul a fost înaintat Curții (cu precizarea că în perioada de efectuare a expertizei, cei doi medici psihiatri nu au mai avut altă activitate). În mod normal rapoartele de expertiză medico- legală psihiatrică nu sunt publice dar sub presiunea populației atât rapoartele cât și rechizitoriul au fost publicate.II. PRIMUL RAPORT DE EXPERTIZĂ
1. Obiectivele raportului au fost precizate comform legislației norvegiene (47):
”1. Experții sunt rugați să ia în considerare elementele enumerate mai jos, ca parte a unui examen psihiatric criminalistic. Experții pot coopera în pregătirea declarației scrise, dar se presupune că aceștia fac evaluări independente. Trebuie să fie descris în mod clar modul în care experții au lucrat și în ce domenii pot avea evaluări diferite. Trebuie să existe o referință sursă pentru toate informațiile incluse în declarație (de exemplu, informații din documentele de caz, dosarele de sănătate și persoanele care cunosc persoanele aflate sub observație [în continuare Breivik, remarca traducătorului]). Toate concluziile trebuie să fie justificate. Incertitudinile din evaluări ar trebui subliniate. Dacă experții trebuie să își bazeze aprecierea asupra perceperii faptelor cauzei, care nu sunt ușor evidente din documente sau care pot fi incerte sau contestate, acest lucru trebuie menționat explicit. Apoi, ar trebui să apară și dacă evaluarea experților ar fi fost diferită dacă s-ar fi aplicat un alt fapt. Dacă este nevoie de investigații suplimentare pentru a identifica premisele evaluării psihiatrice medico-legale, experții pot contacta procurorul poliției Kraby la districtul de poliție din Oslo.
2. Experții vor examina clinic viața lui Breivik înainte, în timpul și după faptele infracționale, cu un accent special pe comportament, inclusiv funcționarea psihologică și socială și orice posibilă evoluție a bolii, precum și tratamentul. Trebuie obținute informații relevante. Cea mai recentă versiune a sistemului internațional de diagnosticare (trecut ICD-10) trebuie utilizată pentru diagnosticarea și diagnosticul diferențial relevant pentru evaluarea psihiatrică medico-legală. Dacă mandatul conține întrebări referitoare la prognoză, experții trebuie să descrie în mod specific metoda utilizată în cadrul anchetei și care sunt posibilele surse de eroare. Dacă este necesară o investigație sau o testare suplimentară pentru a răspunde mandatului, experții sunt rugați să realizeze acest lucru. Dacă experții sunt de părere că un alt expert ar trebui să efectueze un astfel de raport intermediar, autoritatea delegatoare trebuie să fie contactată pentru aprobare. Evaluarea sancțiunii și posibilele motive pentru reducerea sancțiunilor
3. Experții sunt rugați să ia în considerare dacă Breivik a fost psihopat, inconștient sau handicapat mental într-un grad înalt la momentul actelor criminale (Codul Penal § 44).
4. În cazul în care experții concluzionează că Breivik nu era într-o situație menționată la alineatul (3), trebuie să ia în considerare dacă Breivik la momentul faptelor infracționale:
A avut o tulburare mentală gravă, cu o capacitate semnificativ afectată de a evalua realist relația sa cu lumea exterioară, deși nu a fost psihotică sau a fost retardat ușor, sau a acționat sub o perturbare puternică a conștiinței (Codul penal § 56 c).
5. Dacă experții cred că Breivik la momentul actelor criminale a avut o perturbare a conștiinței care intră sub incidența Codului Penal, §§ 44 sau 56 c, motivul (motivele) pentru aceasta trebuie să fie investigat. Experții nu trebuie să se pronunțe asupra faptului dacă perturbarea conștiinței a fost provocată de sine.
6. Experții sunt rugați să ia în considerare dacă Breivik a fost psihotic la momentul investigației. În plus, dacă se aplică sancțiunile speciale în caz de nebunie psihică
7. Dacă experții consideră că Breivik era într-o stare descrisă în Codul Penal § 44 sau dacă există îndoieli în legătură cu acest lucru, ei sunt rugați să investigheze prognosticul bolii / afecțiunii. Experții sunt rugați să ia în considerare ce tratament și ce alte măsuri sunt necesare pentru a obține un prognoză optimă, îmbunătățirea pe care o poate realiza și timpul necesar pentru aceasta. Sprijinul pe care Breivik îl poate obține din sistemul de sănătate va fi examinat în mod special. De asemenea, experții sunt rugați să examineze prognosticul, inclusiv riscul viitoarei violențe, dacă Breivik nu primește un astfel de tratament / urmărire”.
2. Concluziile raportului
Experții au concluzionat că ”acuzatul” prezintă
”psihoză paranoidă”, a fost psihotic la data comiterii faptelor și în perioada examinărilor (în număr de 13) și prezintă pericol de sinucidere și de heteroagresivitate.
3. Experții își susțin concluziile astfel:
3.1. Examinări psihiatrice: la toate interviurile, experții au constatat absnța modificărilor perceptuale, existența unor idei de supraevaluare, absența simptomelor depresive, abesnța empatiei, modificări de limbaj, în sensul ”crearii” unor ”noțiuni” (cuvinte neuzuale în vocabularul norvegian). În ceea ce privește personalitatea premorbidă, experții s-au referit doar la faptul că, în copilărie, a fost în atenția serviciului social dar fără a se lua hotărârea de a fi asistat de către stat. Experții au luat notă de antecedente de abuz de steroizi. Examinările psihologice dispuse au constat doar în SCID I (secțiunea referitoare la ”psihoze”, teste privind afectivitatea (ex. MADRS)(?); experții au apreciat GAFS = 23 (?). Discuția cazului a fost făcută pe modelul DSM IV (cu detalierea tuturor ”modulelor”) dar în concluzii se referă la ICD 10. Concluziile sunt stufoase, reluând informații din conținutul raportului (un total de
104 pagini) și din ”discuția cazului”. Aprecierile psihiatrice nu sunt susținute de exemplificări
3.2. Aprecieri cu privire la ”Manifest” și susținerea ideilor de grandoare și ”paranoia”:
” Experții subliniază faptul că nu au luat poziție cu privire la mesajul politic sau la punctul de vedere al subiectului. Acest lucru este, evident, dincolo de mandatul experților. De asemenea, experții nu au calificări pentru a evalua calitatea literară a compendiului sau calitatea materialelor pe care le-a citat sau le-a produs în alt mod. Pentru experți, în compendiu a fost o preocupare egocentrică, care a avut importanță și interes, și anume importanța percepută a subiectului, atît derivată direct din evenimentele istorice, cît și importanța sa ulterioară, dată de sine, pentru Europa și lume. ….
Experții au fost imediat nedumeriți de conceptul compendiului. Subiectul a proclamat intenția
…. salvarea Europei de la multiculturalism și preluarea islamică și el a spus experților că răspândirea compendiului a fost scopul său final al întregii operații. Cu toate acestea, el a avut mai multe abordări față de acesta din urmă. … experții consideră că este rezonabil să pună la îndoială motivele pentru care a fost elaborat un astfel de text. …. Modul în care acest lucru apare experților, compendiul, atât în ansamblul său, cât și în detaliu, … dă suspiciuni clare despre iluzii de bază și subiacente de grandoare. O astfel de egocentricitate poate fi foarte bine explicată ca o funcție a lipsei distanței și a autocriticii în amăgirea de bază a măreției. Acest lucru se reflectă în modul în care subiectul își tratează importanța și felul în care, în cele din urmă, ajunge să se numească ca moașă a noii ere și a noii Europe. … atenția și interesul experților au fost secțiunile privind proiectarea și construcția comunității pe care el o descrie ca fiind Cavalerii Templieri, …. Experții observă pasiunea și fascinația evidentă cu care subiectul teoretic „construiește” o organizație cu premii și decorațiuni până la cele mai mici detalii. Inspirat în primul rând de tradiția militară a SUA, el folosește o mulțime de timp și spațiu pentru a crea o glorificare ierarhică a eroilor și a martirilor, de asemenea în conformitate cu martiriul islamic și pe un fundal medieval. …. În compendiul său, subiectul se descrie ca având o importanță națională viitoare în calitate de comandant național al Marelui Maestru Cavaler sau o importanță europeană – comandant pan-european al Marelui Cavaler. Subiectul a dobândit un fel de uniformă și, cu toată seriozitatea, a fost fotografiat, decorat cu medaliile pe care el crede că le merită. Imaginea face parte din concluzia compendiului și este pusă împreună cu poze ale lui în poziția de luptă. …. Pentru experți, părțile interviului care se concentrează asupra clarificării detaliate a opiniilor politice ale subiectului sunt de o importanță mai mică. …. Descrierile subiectului amintesc de figurile istorice / religioase anterioare ….”; Experții citează din ”manifest”: ” Întotdeauna voi ști că sunt probabil cel mai mare campion al conservatorismului cultural, pe care Europa l-a avut vreodată din 1950. Sunt unul dintre multele distrugătoare ale marxismului cultural și, ca atare, un erou al Europei, un salvator al poporului nostru și al creștinismului european – implicit. Un exemplu perfect care trebuie copiat, aplaudat și sărbătorit
… mi-am dorit întotdeauna să fiu cavalerul perfect. Un Justice Knight este un distrugător al multiculturalismului și, ca atare, un distrugător al răului și un purtător de lumină. Voi ști că am făcut tot ce am putut pentru a opri și a inversa genocidul cultural și demografic european și pentru a pune capăt islamizării Europei”. Experții comentează: ” compendiul poate apărea similar cu modul în care salvatorii anteriori au fost descriși în cărțile asociate. Se poate vedea asemănarea cu Biblia, care este, de asemenea, împărțită în cărți diferite. Compendiul conține numeroase descrieri care evocă asociații cu iluzii religioase, cum ar fi grandoarea. Exemple sunt cei 12 fondatori ai Templului Cavalerilor din Londra (care amintesc de cei 12 discipoli ai lui Isus), ispitele altora, aspectul salvării, pregătirea pentru martiriu și împărțirea unei sticle de vin cu rudele apropiate înainte de martiriu.
…”. (de remarcat că experții au crezut ca Breivik se referă la o persoană și nu la prioria cavalerilor templieri din Londra). …. Fără a intra în hotărârile politice ale subiectului, experții observă că percepția sa asupra stării Europei și a statului Norvegiei este extremă. Multe dintre interpretările și afirmațiile sale nu sunt fundamentate. Totuși, se pare că cea mai mare parte a acestui material este mai degrabă o aplicație a curenților politici existenți decât o creație proprie, deoarece multe dintre ele sunt tăiate și lipite de pe diferite site-uri web și surse istorice. Aceasta înseamnă că citatele și concluziile sale sunt împărtășite de un număr de persoane din Norvegia și din alte părți ale Europei.
Cu toate acestea, experții sunt afectați de intensitatea terminologiei de război a subiectului și de experiența și descrierea sa de a fi într-un război care duce la actele criminale. Experții pot constata, atât în compendiu, cât și prin contactele cu el în conversațiile noastre și în cursul interogatoriului, că de fapt, atât din punct de vedere emoțional, cât și în realitate are percepția despre război, distrugere și propria sarcină de salvare. Subiectul se descrie ca fiind într-o situație cu doar două rezultate: distrugerea culturii și a existenței sale sau mântuirea prin martiriul și victoria pe termen lung, cu victoria finală din anul 2083”. (NOTĂ: manifestul are aproape 1800 pagini)
3.3. Experții afirmă: ”Subiectul nu este capabil să recunoască sau să-și descrie propriile sentimente. Apare astfel cu alexitimie și expresie emoțională proeminentă.
… Subiectul crede că motivul pentru execuții este de a reorganiza scara politică. El se așteaptă ca acțiunile sale să conducă la simpatia și sprijinul milioanelor de europeni și că politicile sale vor fi orientarea politică dominantă a viitorului. Ideile sunt considerate ca iluzii grandioase.
El subliniază faptul că motivul principal al uciderilor a fost că operațiunea îmi exprimă iubirea față de poporul și țara mea și va contribui la eliminarea răului din țară. El crede că, în ciuda riscului perceput pentru propria viață, s- a sacrificat pentru poporul său. El crede că înregistrările acțiunilor sale în această perioadă vor oferi îndrumări pentru acțiuni similare viitorilor revoluționari. Ideile sunt considerate ca iluzii grandioase. … El a avut planuri diferite, inclusiv aruncarea în aer a clădirii guvernului, detonarea la castelul regal și uciderea familiei regale, uciderea Blitzers, ziarul Dagsavisen și la sediul partidului socialist. El descrie, de asemenea, gânduri persistente cu privire la declanșarea convenției naționale a Partidului Laburist și a conferinței pentru jurnaliști din cadrul Grupului…. Experții au întâmpinat ocazional dificultăți în urmărirea subiectului. În unele părți ale conversației, el pare să aibă o tulburare moderată de asociere și o tulburare de gândire formală sub forma perseverenței. Nu există o latență sau un blocaj de gândire în timpul conversației. Subiectul apare complet fără gânduri depresive sub formă de vină, rușine, deznădejde sau gânduri despre propria moarte prin sinucidere. El neagă experiența tristeții, lipsa de bucurie, inițiativa redusă sau lipsa de inițiativă. Nu există, așadar, nici o dovadă de stare depresivă. … Discursul subiectului este coerent și cu o sintaxă normală. El este „afectiv stabil”. Nu există nici o dovadă de lipsă de control al impulsurilor, nici verbal, nici fizic. Nu există, așadar, nici o dovadă a unei dispoziții ridicate.Subiectul apare fără suspiciune clinică de a fi intoxicat. Subiectul neagă că are gânduri sau planuri de sinucidere”.
3.4. Aprecieri ale experților: ” Subiectul începe să acționeze în conformitate cu amăgirile sale la începutul anului 2010, cu achiziții și planificarea acțiunilor armate. În ultimele optsprezece luni înainte de acțiunile criminale, și-a dedicat tot timpul și atenția universului său delirant, iar mama lui confirmă simptome extinse, comportament vizibil și lipsă de abilități de comunicare până la evenimentele actuale. Subiectul recunoaște că a efectuat acțiunile penale. Acțiunile sunt considerate a fi în corelație directă cu lumea delirantă în care percepe că este într-un război civil, cu amenințarea cu dispariția rasei sale, precum și cu frica de violență și genocidul a ceea ce el descrie ca popor al meu. El susține că are responsabilitatea de a decide cine va trăi și va muri în țară. Universul său extrem de egocentric, cu aproape toate ideile de măreție, caracterizează toate aprecierile și aparența sa, indiferent de context, și apoi devine forța motrice a acțiunilor sale din 22 iulie 2011. Nu există dovezi ale modificărilor abrupte sau intermitente ale simptomelor psihotice ale subiectului în perioada anterioară evenimentelor actuale. Astfel, nu există nici o dovadă că schimbarea simptomelor subiectului a fost modificată ca urmare a administrării steroizilor sau a stiva revigorantă a medicamentelor ECA înainte de actele criminale. Pe baza descrierilor, experții constată că manifestarea simptomelor sale rămâne neschimbată înainte de acțiunile penale și de-a lungul întregii investigații. Concluzia este că subiectul este considerat a fi fost psihotic la momentul acțiunilor criminale și că a fost psihopat în timpul observării”.
4. Concluzii finale: ” După efectuarea unei examinări psihiatrice medico-legale a lui Behring Anders Breivik, născut la 13/02/79, experții găsesc următoarele: I. În ceea ce privește nebunia psihică (§ 44) 1. Subiectul a fost psihotic la momentul actelor criminale;
2. Subiectul a fost psihotic în timpul observării; 3. Subiectul nu a fost inconștient la momentul actelor criminale; 4. Subiectul nu este întârziat mental într-un grad înalt; II. PRIVIND CODUL PENAL § 56 C: 1. Subiectul nu a acționat sub tulburarea puternică a conștiinței; 2. Subiectul nu este retardat mental”
III. REACȚII LA RAPORT
Inițial,”Comisia medico-legală” din cadrul Consiliului regal de Medicină Legală” nu a reacționat la conținutul și concluziile raportului. Opinia publică și numeroși psihiatri norvegieni și străini au criticat concluziile raportului stipulând, în principal, nerecunoașterea de către experți a subculturii ideologice extremiste; s-au sesizat și contradicțiile din conținutul raportului (49). A fost analizat, de către psihiatri / psihologi etc. ”manifestul”. Personalul penitenciarului (inclusiv cadre medicale și psihologi) au declarant că Anders Breivik nu are un comportament ”psihotic”. Comisia medico-legală a reanalizat raportul și informațiile și a dispus efectuarea unei alte expertize.
IV. EXAMINATULANDERS BREIVIK
Din informațiile trecute în revistă se pot sintetiza următoarele:
1.Informații relevante privind personalitatea premorbidă a subiectului expertizei:
S-a născut la Oslo, din familie organizată (tatăl economist la ambasada Norvegiei de la Londra, mama asistentă medicală); primul an a locuit la Londra; părinții divorțând a rămas în grija mamei fiind crescut și educat la Oslo. A fost un elev mediocru. În jurul vârstei de 11 ani a prezentat tulburări de conduita, fiind monitorizat de instituțiile de protectie a copilului și adolescentului; nu s-a luat măsura de scoatere din familie. Ambii părinți s-au recăsătorit având frați de la ambii părinți (relațiile fiind inconstante, în funcție de comportamentul său). În jurul vârstei de 15 ani a intrat într-un anturaj nefavorabil și a prezentat tulburări de conduită dar a fost o singură dată cercetat de poliție fără a fi sancționat / pedepsit; a renunțat singur la acest anturaj; după aceste evenimente, relațiile cu tatăl (stabilit în Franța) s-au intrerupt (fiecare afirmând că celălalt le-a intrerupt). Un coleg a afirmat că susnumitul i-a povestit, în detaliu, cum a chinuit o pisică dar A. Breivik. a negat. A absolvit liceul economic. La 20 de ani a câștigat ”primul million” din ”afaceri”; ulterior a mai câștigat dar a și pierdut mulți bani prin afaceri riscante (acest aspect a fost probat și nu poate fi caracterizat ca idei de tip expansiv sau mitomanie). A trăit mai mult din expediente. A locuit cu mama până în anul 2009. Din adolescență a consumat steroizi pentru ”condiție fizică” (cerințe ale odiniștilor); a jucat, exagerat jocuri video (World of Warcraft și Modern Warfare 2); la vârsta de 30 de ani sora sa îi scria, exasperată, mamei, că nu se lasă de acest ”viciu”. După 20 de ani a călătorit mult și a intrat în contact cu cercuri extremiste; s-a înscris în Ordinul Cavalerilor Templieri (varianta modernă) înaintând în ierarhie; și-a procurat singur îmbrăcămintea (aspect simbolic al ordinului); a cochetat cu ”odiniștii” dar ”nu s-a putut identifica cu aceștia” deși a apreciat cultul martiriului. A activat ca blogger extremist și a aderat la diferite grupări extremiste (a se vedea capitolul ”introducere” de la începutul articolului). În mediul virtual și al diferitelor grupări extremiste europene era cunoscut ca un extremist sever (”îi știam numele dar nu știam cine e”). A activat pe site-ul ”Document. no” cu nume real până în anul 2009 dar se consideră că apoi a scris sub alt nume. Exemple de postări: ”musulmanii ca naziștii” … „Mi se pare ipocrit să tratezi musulamnii, naziștii și marxiștii în mod diferit”, își începea mesajul. „Sunt toți susținători ai ideologiilor bazate pe ură. Nu toți musulmanii, naziștii sau marxiștii sunt conservatori, cei mai mulți sunt moderați. Dar contează asta? Un nazist moderat, să spunem, după ce s-ar confrunta cu o fraudă, ar putea alege să devină conservator. Un musulman moderat poate, după ce i se refuză intrarea într-un club, să devină conservator etc. Este clar că susținătorii moderați ai unor ideologii bazate pe ură vor decide la un moment dat să devină conservatori. Islamismul a dus la moartea a 300 de milioane de oameni, comunismul la moartea a o sută de milioane, nazismul la moartea a 6-20 de milioane de oameni. Toate ideologiile bazate pe ură ar trebui tratate în mod egal”; ” Patriotismul e numit azi extremist”; „Ce o să facă globalizarea și m o d e r n i z a r e a î m p o t r i v a i m i g r ă r i i î n m a s ă a musulmanilor”, … „Sau poate n-ați auzit de Japonia sau Coreea de sud? Aceste țări sunt exemple de succes și regimuri moderne care au respins multiculturalismul în anii 70. (…) Poți numi o singură țară unde multiculturalismul a reușit unde a fost și islamul implicat? Singurul exemplu istoric de succes al multiculturalismului în societate sunt SUA, dar acolo minoritățile nu sunt islamice”…. „Problema cu Europa este că a pierdut Războiul Rece încă din 1950, din momentul în care le-au permis marxiștilor/ anti-naționaliștilor să-și facă de cap (…). Rezultatul, în Norvegia și Suedia este că atitudinea marxistă extremistă a ajuns să fie acceptată zi de zi, în timp ce fostul sistem de adevăruri patriotice și conservatorism e numit azi extremist (de către marxiști și umaniști)” (postare, 30 decembrie 2009) … ” „O zonă liberă de musulmani este: 1. Acolo unde o femeie non-musulmană beată se poate plimba pe stradă fără să fie amenințată cu violul, jaful, hărțuirea, violența. 2. E un loc unde tinerii care nu sunt musulmani se pot plimba fără să fie în pericol să fie hărțuiți de găști de musulmani sau indivizi musulmani. 3. E o zonă unde cei care nu sunt musulmani se pot exprima liber, în cele trei forme (religios, sexual, cultural) fără amenințarea iminentă că vor fi hărțuiți psihologic”. S-a înscris în partidul norvegian de extremă dreaptă dar a fost scos din evidență pentru neplata cotizației. Asculta muzică cu tematică extremist – naționalistă și violentă. Citea cărți cu aceeași tematică dar engramarea acestora apare ca nepotrivită, nivelul de ”cultură” fiind submediocru (de unde uzitarea unui amalgam de noțiuni). Necăsătorit, fără copii. Se descria creștin, conservator, patriot, antifeminism, antimarxist, antiislamic cu concepții antimulticulturale. Era pasionat de vânătoare.
2.Comportament antefaptic general
În anul 2009 și-a cumpărat o fermă în estul Norvegiei, folosită drept paravan pentru a comanda mari cantități de nitrat de amoniu, (îngrășământ chimic, utilizat în producerea de bombe artizanale).Era caracterizat drept fermier ”de oraș” în sensul că nu se pricepea și nu se preocupa de fermă. În această perioadă a scris
”manifestul” care exprimă cu claritate: antiislamismul, antimulticulturalismul, antimarxismul și concepțiile antifeministe; sub aspect ”literar” maniera este de
”blogger” cu concepte extremist – violente survenite pe un nivel cultural general submediocru dar cu mare aderență la ”subcultura ideologică extremistă”. Pe acest manifest apare crucea roșie cu caractere ”templiere”. În conținutul manifestului este desenată o hartă a Europei cu notații privind țări / orașe în care vor avea loc ”explozii”; harta este însoțită de precizarea geografică (latitudine și longitudine) a locațiilor respective. A. Breivik s-a informat cu privire la școala de vară a Partidului Laburist (aproape 600 de participanți).
3. Comportament antefaptic imediat
În ziua comiterii crimelor s-a pregătit pentru ambele situații (aspect ce ar pune sub semnul
întrebării caracteristici ale ”spree murder”). S-a îmbrăcat cu o uniformă de polițist, a încărcat mașina cu explozibil și arme (pistol, armă automată și pușcă de asalt) și a plecat la Oslo.
4.Mod de comitere a faptelor
Ajuns la locul stabilit anterior, a detonat bomba artizanală și apoi a plecat; a luat feribotul spre insula (a ajuns după aproximativ 2 ore). Ajuns pe insulă, a cerut tinerilor să se adune în jurul său pentru a se face auzit mai bine ( le-a spus că a venit să afle indicii despre explozia ce avusese loc în urmă cu câteva ore la Oslo) după care a deschis focul. Zeci de oameni au sărit în apă. După ce a deschis focul a început să strige: „O să vă ucid pe toți! Vom muri cu toții”. Trăgea la întâmplare, întâi în cei de pe insulă și apoi în cei care săriseră în apă. La venirea poliției s-a liniștit și s-a predat.
5.Comportament postfaptic
5.1. A colaborat cu poliția, cu personalul penitenciar și cu comisia de expertiză; a recunoscut faptele susținându-și conceptele extremiste;
5.2. A fost nemulțumit de concluziile primului raport de expertiză medico-legală psihiatrică.
5.3. A acceptat verdictul. A fost condamnat la 10 ani închisoare; pentru ”periculozitate” a fost închis în condiții de izolare (având la dispoziție 3 camere: dormitor, camere pentru televizor și pentru exerciții fizice). În penitenciar are relații amiabile cu personalul, nemanifestându-se agresiv; încearcă să difuzeze ideile sale; s-a înscris într-un partid neonazist. Nu i s-a permis învoire pentru mama sa. Are la dispoziție mașină de scris electrică. Nu are acces la internet.
5.4. A dat în judecată statul norvegian pentru rele tratamente (ex. nu i s-au acordat destule compensații pentru faptul că este închis la izolare, comunică cu vizitatorii prin ”geam”, nu are termos pentru cafea caldă, nu are destul spațiu de plimbare, jocurile PC puse la dispoziție sunt sub nivelul său etc.). Curtea a respins solicitările (exceptând faptul că i s-a permis să primească vizite mai multe din partea personalului penitenciarului pentru a sta de vorbă). A. Breivik a sesizat Curtea Drepturilor Omului și pentru unele dintre cereri a avut câștig de cauză.
5.5. În vederea efectuării celei de a doua experize, a fost monitorizat (inclusiv video) timp de trei săptămîni; personalul care l-a monitorizat (inclusiv psiholog, medici generaliști) și casetele video nu au evidențiat comportament psihotic.
V. A I I – a E X P E RT I Z Ă M E D I C O – L E G A L Ă
PSIHIATRICĂ
1. Comisia Medico- Legală a înaintat observații la raportul efectuat anterior, dintre care cele mai importante sunt: premizele asumate de către experți, privind criteriile ICD- 10 sunt insuficient susținute și nu s-a luat în discuție tulburarea de personalitate, nu au fost obținute informații complete privind perioadele ”copilărie, adolescență și vârsta adultă și anii în care a trăit un adult cu mama sa”; comisia subliniază că apare necesară ”o evaluare a semnificației discrepanței dintre funcționarea socială descrisă în contextul observării și reacțiile emoționale pe care le manifestă față de acțiunile” sale. Comisia s u b l i n i a z ă , d e a s e m e n e a n e c e s i t a t e a e v a l u ă r i i comportamentului în perioada de custodie … ” Cazul actual a demonstrat că reprezintă ”provocări neobișnuite de diagnostic în psihiatrie”. … ”posibilă concluzie fals negativă”, existînd posibilitatea ca examinatul să-și fi ”adaptat declarațiile la ceea ce el a găsit cel mai bine servit. Aceasta se referă în special la descrierea sa a organizației Cavalerii Templieri. În faza timpurie a investigației, el a dat o minunată relatare despre presupusa organizație și despre propria sa poziție în ea”.
2. Experții au stabilit strategia de expertizare: observare video și prin intermediul personalului penitenciar, consfătuiri cu medicii și psihologii penitenciarului, reevaluarea documentelor avute la dispoziția, îndeplinirea cerințelor privind completarea informațiilor privind cursa existențială a examinatului, examinări clinice psihiatrice seriate, discuții cu examinatul privind convingerile / concepțiile sale, aplicarea de scale clinice și teste psihologice adecvate ca SCID II, chestionarul Minessota, test PANSS etc. Experții nu au constatat la examinări și nu au delimitat, pentru ziua comiterii, crimelor simptome cu caracter psihotic.
3. Experții au demontat aprecierile de idei expansive, de mărire demonstrând că referirile din raportul anterior nu sunt corect interpretate (lămuresc ”nedumeririle” privind tema Cavalerilor Templieri, masoneria, fluctuațiile financiare, caracteristicile exprimărilor ”naționaliste extreme” etc.). Experții subliniază coerența acțiunilor, bine etapizate și organizate.
4. În ceea ce privește ”neologismele” experții precizează: că limba norvegiană este flexibilă, alăturarea de cuvinte pentru a da alt înțeles este frecventă și dacă aceste noi cuvinte vor fi folosite de mai multe personae vor intra în vocabularul obișnuit; ” Anumite declarații pe care le-a făcut / scrise pot fi interpretate ca niște iluzii grandioase, însă el le poate explica mai târziu, iar modul său de a spune lucrurile (formulările de vârf) exprimă mai mult personalitatea sa decât spectrul psihotic. …. Nu există neologisme … dar el a pus împreună cuvintele existente (de la Templieri, Ordin Masonic, Justiție), care îi oferă semnificație, dar acest lucru nu poate fi văzut pe un neologism. Unele așa-numite neologisme, așa cum au subliniat experții, pot fi căutate pe Internet. Nu a prezentat nici un fel de „neologism” în cursul examinării. Se apreciază că nu are tulburări de gîndire, ”cu excepția faptului că are o ideologie extrem de extremă”.
5. ”Nu se observă semne de simptome negative … apare cu lipsa de empatie. … are o rigiditate”, dar apare mai mult pendinte de ”personalitatea sa decât rigiditatea descrisă la persoanele cu schizofrenie”.
6. Testele psihologice și scalele clinice nu evidențiază itemi caracteristici unor tulburări psihotice dar se delimitează trăsăturile tulburării de personalitate de tip antisocial (ceea ce explică deficitul empatic) și de tip narcisistic (asociere frecvent întâlnită la persoanele cu potential agresiv).
7. A fost efectuat diagnosticul diferențial cu patologia din spectrul psihotic și cel al tulburărilor de personalitate.
8. Experții au concluzionat că Anders Breivik nu a prezentat în ziua comiterii crimelor și în perioada examinărilor simptomatologie psihotică; prezintă tulburare de personalitate antisocială și narcisistică.

CONCLUZII
1.Personal, consider că este vorba de o tulburare de personalitate conturată antisocial, narcisistic și paranoid.
2.Conceptele exprimate și acțiunile sale caracterizează extremismul terorist (”terorism creștin”) ceea ce nu implică patologie psihotică (ar însemna că toți extremiștii fanatici care comit acte teroriste ar trebui să fie etichetați ca psihotici).
3.Diagnosticul diferențial a fost dificil și datorită modului de expertizare (inadvertențe, contradicții, alegeri neadecvate a investigațiilor, deficit de informații privind cursa existențială etc.).
4.Se constată necesitatea ca pentru fiecare caz în parte, expertul să se informeze și asupra problemelor tangente; cunoșterea psihopatologiei nu este suficientă în cazuri complexe cu implicații juridice (a se vedea introducerea detaliată a acestui articol).
5.Din perspectiva jurisprudenței românești, opiniez că Anders Breivik a acționat cu discernământ (a avut capacitate psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor social – negative ale faptelor sale).

BIBLIOGRAFIE
1. https://dexonline.ro/, Dicționar explicativ al limbii române | dexonline;
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Jihad;
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Counter-jihad;
4. Pipes, Daniel (July 27, 2011). „Norway’s Terrorism in Context: The damage Behring Breivik did to the counterjihad may well have been purposeful”. National Review Online. Retrieved April 24, 2012;
5. Bodissey, Baron (20 November 2009). „The Counterjihad Manifesto”, Gates of Vienna. Retrieved 28 August 2011;
6. Lee, Benjamin (4 September 2015). „A Day in the „Swamp”: Understanding Discourse in the Online Counter-Jihad Nebula”. Democracy and Security. 11 (3): 248– 274;
7. http://www.efdgroup.eu/members/by-member-states.html;
8. https://www.counterextremism.org/;
9. [PDF]The English Defence League and Europe’s Counter-Jihad Movement, icsr.info/wp-content/uploads/2013/03/ICSR-ECJM- Report_Online.pdf;
10. Viktor Rydberg’s, „Teutonic Mythology: Gods and Goddesses of the
Northland”, e-book Shetler, Greg. Living Asatru. 2003. ISBN 1591099110;
11. Nicholson, Helen. The Knights Templar: A New History. Sutton, 2001. ISBN 0-7509-2517-5;
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Templierilor;
13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Francmasonerie;
14. https://www.mlnar.ro/francmasoneria/despre-masonerie;
15. Zúquete, José Pedro (October 2008). „The European Extreme Right and Islam: New directions?”. Journal of Political Ideologies. 13 (3): 321– 344;
16. Fekete, Liz (2012). „The Muslim conspiracy theory and the Oslo massacre”. Race & Class. 53 (3): 30–47;
17. https://www.bustle.com/…/115697-the-difference-between-mass- spree-and-serial-killer; Bustle; FBI – Records Public Domain;
18. Gabriela Costea, ”Abordarea conceptuală în psihiatria medico- legală”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico- legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 29-68;
19. Dan Prelipceanu, ”Capacitatea psihică. Teoria discernământului”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico- legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 97-108;
20. George Talău, ”Fundamente și particularități în psihiatria medico- legală”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico- legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 109-125;
21. Dan Prelipceanu, ”Normalitate și boală psihică”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 117-22;
22. Dan Prelipceanu, ”Sănătate mintală vs. tulburare psihică”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 23- 28;
23. Dan Prelipceanu, ”Periculozitate psihopatologică”, în Diana Bulgaru
– Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 387-394;
24. Gabriela Costea, ”Crima de omor – particularități de abordare în materia de expertiză medico-legală psihiatrică”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 395-430;
25. George Talău, ”Abordare semiologică și taxonomică în psihiatria medico-legală”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași –
2013, pg. 145-158;
26. Dan Prelipceanu, ”Schizofrenia, tulburarea bipolară, tulburarea delirantă, tulburarea anxioasă”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară,
Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 159-162;
27. Dan Prelipceanu, ”Tulburările de personalitate în psihiatria judiciară”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 163-180;
28. Dan Prelipceanu, ”Alcoolismul”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 181-186;
29. Gabriela Costea, ”Imaginația în materia expertizei medico-legale psihiatrice. Simularea”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 253-282;
30. Gabriela Costea, Funcția volitivă în material expertizei medico- legale psihiatrice; competența psihică”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 283-300;
31. Gabriela Costea, George Talău, ”Procesarea taxonomică psihiatrică și managementul obținerii informațiilor necesare ți a investigațiilor / examinărilor interdișciplinare în practica de expertiză medico-legală psihiatrică”, ”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 339-364;
32. Gabriela Costea, ”Perspectiva sociologică și criminological în psihiatria medico-legală”, 18. Gabriela Costea, ”Abordarea conceptuală în psihiatria medico-legală”, în Diana Bulgaru – Iliescu, Gabriela Costea, Alexandra Enache, Liviu Oprea, Valentin Gheorghiu, Vasile Astărăstoaie: Expertiza medico-legală psihiatrică – abordare interdisciplinară, Ed. Timpul, Iași – 2013, pg. 29-68;
33. Costea S. Gabriela, Dragomirescu Simona, ”Raportul de expertiza medicolegală psihiatrica în statele europene”, lucrare prezentată la Congresul Național de Medicină Legală, 20 – 23 Mai 2010, Bran, România;
34. Hans Joachim Salize, Harald Dreßing, sub. red., “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.12-30, 225-238;
35. David James, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p. 122-135;
36. Hans Schanda, Göllersdorf – “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p. 91-98;.
37. Pierre Lamothe, Frederic Meunier, “Final Report of Research Project
– Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.145-150;.
38. Dermot Walsh, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.167-175;.
39. Helena Silfverhielm, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.215-224;.
40. Catharina H. de Kogel, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p. 189-196;
41. Francisco Torres Gonzalez, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.207-214;.
42. Paul Cosyns, Roel Verellen, – “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.99-104;.
43. Michael Osterheider, Bernd Dimmek, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p. 152-159;
44. Angelo Fioritti, Rimini, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p. 176-183;
45. Peter Kramp, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.105-121;.
46. Riitakertuu Kaltialla-Heino, “Final Report of Research Project – Placement and Treatment of Mentally Ill Offenders – Legislation and Practice in EU member states”, of the European Commission – Health and Consumer Protection Directorate General”, sub red. Hans Joachim Salize & Harald Dreßing, Central Institute of Mental Health, Mannheim, Germany 2005, p.136-144;.
47. http://www.document.no/2012/02/forensicpsychiatric-statement- anders-behring-breivik; Meloy, J. R., & O’Toole, M. E. (2011). … Psychiatric forensic report on Anders Breivik translated into English;
48. https://sites.google.com/…/breivikreport/…/anders-breivik- psychiatric-report-2012-04; A collection of documents relating to Anders Behring Breivik.
49. https://www.ncbi.nlm.nih.gov; › NCBI › Literature › PubMed Central (PMC);
The Breivik case and what psychiatrists can learn from it – NCBI by I Melle – ‎201;

TABEL NR. 1 – TERMINOLOGIE FOLOSITA IN PREVEDERILE LEGALE



***