Agenda Asociatiei Psihiatrice Romane

AGENDA ASOCIATIEI PSIHIATRICE ROMANE

• În data de 5 noiembrie 1999 a avut loc la Timisoara sedinta Consiliului de Conducere al A.P.R. Sedinta a avut urmãtoarea ordine de zi:
1. Raport asupra unor probleme ale activitãtilor curente;
2. Analiza propunerilor si programelor pe termen scurt ale fiecãrei comisii;
3. Agenda manifestãrilor stiintifice pentru anul 2000;
4. Problemele Legii Sãnãtãtii Mintale;
5. Varia.

• În data de 21.01.2000, ora 1500, a avut loc la Sinaia sedinta Consiliului de Conducere al Asociatiei Psihiatrice Române. Ordinea de zi a sedintei a fost urmãtoarea:
1. Stadiul relatiilor Asociatiei Psihiatrice Române (A.P.R.) cu Asociatia Mondialã de Psihiatrie (W.P.A), Asociatia Medicilor Români (A.M.R.), Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate (C.N.A.S.), Colegiul Medicilor (C.M.), Ministerul Sãnãtãtii (M.S.);
2. Probleme curente ale comisiilor consiliului;
3. Probleme organizatorice legate de agenda definitivã a manifestãrilor stiintifice pentru anul 2000;
4. Informare asupra Legii Sãnãtãtii Mintale;
5. Varia.

• Grupul de lucru al APR (Dan Prelipceanu, Constantin Oancea, Bogdana Tudorache, Radu Mihãilescu) împreunã cu specialisti ai Ligii Române de Sãnãtate Mintalã, cu specialisti din justitie si din alte domenii conexe au finalizat Proiectul unei Legi de promovare si apãrare a sãnãtãtii mintale. Proiectul a fost fundamentat pe un studiu asupra legislatiei europene din acest domeniu (îndeosebi asupra legilor apãrute în ultimii 5 ani), respectându-se Principiile continute de Rezolutia 46/119 din 17 decembrie 1991 a Adunãrii Generale a Natiunilor Unite precum si Principiile privind legile din domeniul îngrijirilor de sãnãtate mintalã elaborate de Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii (1194-1995). Proiectul a fost examinat si avizat de Dl. Sylvain Poitras, expert al Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii.

• Duminicã 15 noiembrie 1999 un grup de lucru al Consiliului A.P.R. reprezentând centrele universitare (Bucuresti, Iasi, Craiova, Timisoara, Tg. Mures), precum si spitale din alte zone ale tãrii (Tulcea, Voila) au elaborat o serie de texte menite sã amendeze anumite prevederi ale Contractului-cadru din H.G. nr. 312/19.04.1999, ale Ordinului nr. 328/19.05. 1999 al C.N.A.S. si M.S. privind lista bolilor psihice care beneficiazã de gratuitate în ambulator s.a. Pe data de 16 noiembrie 1999 aceste amendamente au fost înaintate Directiei Generale a Asistentei Medicale din M.S. si Presedintelui C.N.A.S. sub forma unei adrese oficiale cu 5 Anexe pe care le reproducem, pe scurt, mai jos:

Anexa 1 – Precizarea conditiilor de decontare a serviciilor psihiatrice prin internare si ambulatorie determinate de urmãtoarele situatii: – Internãrile ca urmare a Ordonantelor Parchetului de scoatere de sub urmãrire penalã pânã la pronuntarea sentintei definitive (art. 114 c.p.) care pot dura luni de zile, chiar un an; – Internãrile sub incidenta art. 114 c.p. (cu sentintã definitivã) din spitalele speciale de psihiatrie (Poiana Mare, Pãdureni, Grajduri, Sãpoca, Stei, Jebel etc.); – Expertizele medico-legale psihiatrice (ordonate de I.M.L. si laboratoarele sale exterioare, politie, parchet, judecãtorii) pentru care este necesarã observatia clinicã prin internare; – Supravegherea activã în ambulatoriu a bolnavilor încadrati în art. 113 c.p.; – Internãrile si asistenta ambulatorie pentru pacientii aflati în incidenta decretului 313/1980; – Activitatea de expertizã medico-militarã în cadrul Centrelor Militare (examinãrile pentru recrutare si încorporare, internãrile pentru evaluare în vederea încorporãrii); – Internãrile si evaluãrile pentru revizuire pentru evaluarea capacitãtii de muncã; – Internãrile si evaluãrile periodice pentru aplicarea legii 53 modificatã (persoanele cu handicap); – Internãrile de urgentã ale bolnavilor aflati în îngrijirea unitãtilor pendinte de M.M.P.S. si S.S.A.; – Asistenta în spital si ambulator a pacientilor care necesitã îngrijiri psihiatrice, dar care nu au calitatea de asigurat (care ar trebui decernate de alte departamente – MMPS).

Anexa 2 – Unitãti de Psihiatrie: spitalul de psihiatrie, sectia de psihiatrie, spitalul de zi, compartimentul de legãturã din spitalul general, centrul de sãnãtate mintalã, cabinetul (individual) de psihiatrie, centrul de crizã.

Anexa 3 – Propuneri pentru completarea nomenclatorului de profesii pentru unitãtile psihiatrice. Personal cu pregãtire superioarã: psihiatru, psiholog, asistent social cu pregãtire superioarã, psihoterapeut, kinetoterapeut. Personal cu pregãtire medie: asistenti medicali specializati în psihiatrie, ergoterapeut, terapeut ocupational, art-terapeut, asistent social.

Anexa 4 – Lista bolilor psihice care beneficiazã de gratuitate în tratament ambulator: I F.0. Tulburãri psihice organice, inclusiv tulburãri simptomatice: F.00. dementã în boala Alzheimer; F.01. dementã vascularã; F.02. dementã în alte boli, clasificate în altã parte; F.03. dementã fãrã precizare; F.04. sindrom amnestic organic, nedeterminat de alcool si alte substante psihoactive; F.06. alte tulburãri psihice datorate unor leziuni, disfunctii cerebrale sau boli somatice; F.07. tulburãri ale personalitãtii si de comportament datorate unei boli, leziuni sau disfunctii cerebrale. II F.1. Tulburãri psihice datorate folosirii substantelor psihoactive: F.10.5. tulburare psihoticã; F.10.6. sindrom amnestic. III F.2. Schizofrenia, tulburãrile schizotipale si delirante: F.20. schizofrenie; F.21. tulburare schizotipalã; F.22. tulburãri delirante persistente; F.23. tulburãri psihotice acute; F.24. tulburare delirantã indusã; F.25. tulburãri schizoafective; F.28. alte tulburãri psihotice neorganice; F.29. psihozã neorganicã, fãrã precizare. IV F.3. Tulburãri afective: F.30. episod maniacal; F.31. tulburare afectivã bipolarã; F.32. episod depresiv; F.33. tulburare depresivã recurentã.

Anexa 5 – Programul national de sãnãtate mintalã si profilaxie psihosocialã. Propunere pentru linii bugetare: I. Programele de informare în domeniul promovãrii sãnãtãtii mintale si prevenirii bolilor psihice adresate grupurilor populationale „de risc”, profesionistilor, anturajului familial sau profesional (social). II. Strategii de actiune profilacticã în bolile depresive orientate cãtre recunoasterea, diagnosticul si tratamentul precoce al acestor tulburãri. III. Studierea morbiditãtii psihiatrice printr-un plan de cercetãri epidemiologice coordonat central si finantat adecvat. IV. Tratamentul precoce, adecvat si diferentiat; monitorizarea tratamentelor ambulatorii cu neuroleptice atipice în schizofrenie si tulburarea schizoafectivã. Realizarea unor studii de cost-eficientã cu neuroleptice atipice în raport cu neurolepticele clasice. V. Transformarea structurilor ambulatorii în Centre de Psihiatrie Comunitarã prin cresterea rolului asistentelor medicale, lucru în echipã, ofertã psihoterapeuticã, încadrare de psihologi si asistenti sociali. VI. Dezvoltarea departamentelor de urgentã (centre de crizã) din spitalele de psihiatrie. VII. Asigurarea asistentei medicale diferentiate a bolnavilor psihici cuprinsi în prevederile Decretului 313/1980 art. 113, 114, 115 C.P. în functie de etapa evolutivã a bolii si de posibilitãtile socio-terapeutice.

Tabelul cu serviciile medicale in specialitatea psihiatrie COD. Consult psihiatric detaliat, diagnostic, tratament PUNCTAJ
1.1. Caz nou Control
1.1.01 Demenþa Alzheimer 50 35
1.1.02 Demenþa vascularã 45 25
1.1.03 Demenþa din cursul altor boli, clasate în altã parte 50 35
1.1.04 Demenþa fãrã precizare 50 35
1.1.05 Sindromul amnezic organic, neindus de alcool ºi alte substanþe 50 35
1.1.06 Delirium neindus de alcool (F05) 40 25
1.1.07 Alte tulburãri mentale (F06) 50 35
1.1.08 Tulburãri ale personalitãþii (F07) 40 25
1.1.09 Tulburare mentalã organicã (F09) 50 35
1.2.00 Tulburãri mentale ºi de comportament legate de consumul de substanþe psiho-active 80 50
1.2.01 Tulburãri mentale legate de consumul de alcool (F10, F10.1, F10.2, F10.3) 80 50
1.2.02 F10.4 80 50
1.2.03 F10.5 80 50
1.2.04 Sindromul amnestic alcoolic (F10.6) 60 40
1.2.05 Tulburare psihoticã rezidualã (F10. 7) 60 40
1.2.06 Alte tulburãri mentale (F10.8, F10.9) 50 35
1.2.07 Tulburãri mentale legate de consumul de substanþe psiho-active (F11-F19.0.1.2.3) 80 50
1.2.08 Tulburãri mentale legate de consumul de substanþe psiho-active (F11-F19.4.5.6.7) 80 40
1.2.09 F11-F19.8.9 80 40
1.3.00 Schizofrenia (F20.0.1.2.3.4.5.6.7.8.9) 100 40
1.3.01 Tulburarea schizotipalã (F21) 100 40
1.3.02 F22-F29 100 40
1.4.00 Episod maniacal (F30.0;1) 80 40
1.4.01 Episod maniacal (F30.02) 80 40
1.4.03 Episod maniacal (F30.8;9) 80 40
1.4.04 Tulburarea afectivã bipolarã (F31.0;1;3;7;9) 80 40
1.4.05 Tulburareã afectivã bipolarã (F31.2;4;5;6;8) 80 40
1.5.00 Episod depresiv (F32.0;1;8;9) 80 40
1.5.01 Episod depresiv (F32.2;3) 80 40
1.6.00 Tulburare depresivã recurentã (F33.0;1;4;8;9) 80 40
1.6.01 Tulburare depresivã recurentã (F33.2;3) 80 40
1.7.00 Tulburãri ale dispoziþiei persistente (F34.0) 80 40
1.7.01 Tulburãri ale dispoziþiei persistente (F34.1;8;9) 80 40
1.8.00 Alte tulburãri ale dispoziþiei (F38.0;1;8;9) 80 40
1.9.00 Psihoza afectivã (F.A.I.) 80 40
1.10.00 Tulburãri nevrotice, legate de stres ºi tulburãri somatoforme (F40.0-9; F41.1-9; F42.0-9; F43.1-9; F45.0-9; F48.0-9) 80 40
1.11.01 Tulburãri nevrotice, legate de factori de stres ºi tulburãri somatoforme (F41.0; F43.0; F44.0-9) 80 40
1.12.00 Sindroame comportamentale asociate cu perturbãri fiziologice ºi cu factori fizici (F50.0-9; F51.0-9; F52.0-9; F53.0,8,9; F54; F55;F59) 80 40
1.12.01 Psihoza puerperalã (F53.1) 80 40
1.13.00 Tulburãrile personalitãþii ºi de comportament la adulþi (F60-F69) 80 40
1.14.00 Retard mental (F70-F79) 40 20
1.15.00 Tulburãri de dezvoltare psihologicã (F80-F89) 40 20
1.16.00 Tulburãri de comportament (F90-F98) 40 20
1.17.00 Tulburãri mentale fãrã precizare (F99) 50 20
1.2.00 Examinarea psihiatricã generalã (NCA z00.4) 100 50
1.3.00 Examinarea medicalã în scopuri administrative (z02.0-9) 100 100
1.4.00 Punerea sub observaþie pentru suspiciunea de tulburãri mintale ºi de comportament (zo3.2) 100 100
1.5.00 Examinarea psihiatricã generalã la cererea autoritãþilor (pentru motive medico-legale) (z04.6) 400 400
1.6.00 Examinare control dupã psihoterapie (z09.3) 50 10
1.6.00 Examinare specialã de depistare a tulburãrilor mentale ºi de comportament (alcoolism, depresie psihicã, retard mental) (z13.3) 100 100
1.7.00 Reeducarea alcoolicilor (z50.2) 100 100
1.8.00 Reeducarea drogaþilor (z50.3) 100 100
1.9.00 Psihoterapia neclasatã în alte locuri (z50.4) 40 40
1.10.00 Consult pentru dificultãþile legate de ocuparea în muncã sau ºomaj (F56.1-7) 50 50
1.11.00 Aviz sau tratament pentru bolnav psihic cunoscut (aflat în evidenþã) (z71.0) 30 30
1.12.00 Persoanã având fricã de o boala precizatã (z71.1) 80 80
1.13.00 Persoanã pentru consultare pentru explicarea rezultatelor unei examinãri (z71.2) 30 30
1.14.00 Sfaturi ºi supraveghere în cazul alcoolismului ºi toxicomaniei (z71.4-5) 80 80
1.15.00 Dificultãþi legate de modul de viaþã (z72.1-2) 50 50
1.16.00 Dificultãþi legate de organizarea propriului mod de viaþã (z73.0-5) 50 50
1.17.00 Examinarea bolnavului ºi întocmirea documentaþiei pentru Comisia de Expertizã a Capacitãþii de Muncã 100 100
1.18.00 Examinarea bolnavului internat în alte secþii 50 50
1.19.00 Efectuarea examenului de excludere a bolii pentru care a fost trimis la specialist ºi îndrumarea pacientului cãtre o altã specialitate 80 80
1.20.00 Consilierea prenatalã ºi sfatul genetic al bolnavului ºi/sau aparþinãtorilor unui bolnav psihic 80 80
1.21.00 Consult psihiatric în condiþii de urgenþã psihiatricã ºi intervenþie în crizã 100 100
1.22.00 Efectuarea ºi/sau interpretarea unor investigaþii complementare (ex. Neurologic, ex. Psihologic, Ex. F.O, E.M.G., E.K.G.) 50 50
1.23.00 Consiliere psihiatricã 75 75
1.23.01 – bolnav psihic cu explicarea mãsurilor terapeutice, de supraveghere, comportare faþã de bolnav ºi recuperare 50 50
1.23.02 – persoanelor care se adreseazã psihiatrului fãrã a avea o afecþiune psihicã diagnosticabilã (codurile V din C.I.M.-10) 50 50
1.24.00 Controale periodice 40 40
1.25.01 Examinarea ºi întocmirea documentaþiei pentru încadrarea în Decretul 313 120
1.25.02 Urmãrirea pacienþilor încadraþi în Art. 113, 114 C.P. 100 75
1.26.00 Preluarea/repreluarea medicalã, în tratament, a unui pacient psihic externat din spitalul de psihiatrie 50
1.27.00 Examinarea bolnavului psihic ºi a documentelor în vederea dispensarizãrii ºi a întocmirii carnetului de dispensarizare 50 50
1.28.00 Tratamentul psihiatric prin intervenþie verbalã în vederea reintegrãrii socio-profesionale a adultului cu tablou psihopatologic definit 60 60
1.28.01 Se adaugã la punctul anterior încã 10 puncte în cazul în care intervenþia dureazã mai mult de 30 minute 70 70
1.28.02 Tratamentul psihiatric prin terapie de grup în vederea reintegrãrii socio-profesionale a unui adult (per terapeut ºi per ºedinþã cel puþin 50 minute) 50 50
1.28.03 Clarificarea unei maladii psihosomatice prin diagnostic diferenþial cu specificarea scripticã a asocierilor etiologice (maxim de douã ori per internare) 60 60
1.28.04 Intervenþia verbalã prin folosirea sistematicã a interacþiunii medic-pacient în cazul unei afecþiuni psihosomatice (minim 50 minute) 60 60
1.28.05 Program de adaptare socialã ºi ergoterapie 50 50
1.28.06 Programul de vizitã al bolnavilor 100 100
1.28.07 E.E.G. simplu 50 50
1.28.08 E.E.G. cu activare medicamentoasã 50 50
1.28.09 E.E.G. cu stimulare auditivã 100 100
1.28.10 E.E.G. cu S.L.I.
1.28.11 Raportarea în scris cãtre un tutore a concluziilor care duc la iniþierea sau prelungirea unei psihoterapii analitice sau comportamentale 100 100
1.28.12 Completarea prin analizã medicalã a raportului de la punctul anterior 60 60
1.28.13 Psihoterapia fundamentatã psihologic (terapie de scurtã duratã) ca singurã terapie a unui pacient, cu ºedinþe de minim 50 minute, maxim 25 ºedinþe 145 145
1.28.14 Psihoterapia (fundamentatã psihologic) de lungã duratã, minim 50 min per ºedinþã 145 145
1.28.15 Psihoterapia de scurtã duratã, ca terapie de grup (5-9 participanþi) pânã la 25 ºedinþe; per participant ºi ºedinþã (minim 10 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 45 45
1.28.16 Psihoterapia de lungã duratã ca terapie de grup (5-9 participanþi); per participant ºi per ºedinþã (minim 100 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 80 80
1.28.17 Psihoterapie analiticã individualã; per ºedinþã 145 145
1.28.18 Psihoterapie analiticã în grup (5-9 participanþi); per participant ºi per ºedinþã (minim 100 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 50 50
1.28.19 Terapie comportamentalã individualã de scurtã duratã, pânã la 25 ºedinþe (minim 50 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 145 145
1.28.20 Terapia comportamentalã individualã de lungã duratã (minim 50 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 145 145
1.28.21 Terapia comportamentalã de scurtã duratã, ca terapie de grup (2-9 participanþi), pânã la 25 ºedinþe; per participant ºi per ºedinþã (minim 50 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 50 50
1.28.22 Terapie comportamentalã de lungã duratã, ca terapie de grup (2-9 participanþi); per ºedinþã (minim 50 minute, maxim 2 ºedinþe pe zi) 50 50
La ultimele douã grupe, dacã ºedinþa dureazã peste 100 minute, numãrul de puncte
se înmulþeºte cu 2 100 100
1.29.00 Alte activitãþi ce nu pot fi incluse între 1-1.28 ce se desfãºoarã: a) în grup;
b) individual sau c) în comunitate; e) studii, cercetãri, programe de sãnãtate mentalã a)=50
b)=80
c)=80
d)=150
e)= 150-1000
1.30.00 Participarea la comisia de expertizã a capacitãþii de muncã, pentru fiecare expertizat (serviciu achitat de Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale) 100 100
1.30.00 Consult neuropsihiatric infantil 75 75
1.31.00 Interviu familie/aparþinãtori 50 50
1.32.00 Evaluarea psihiatricã pentru a stabili starea de sãnãtate 75 75
1.33.00 Consilierea psihiatricã a familiei/aparþinãtorilor 50 50
1.34.00 Psihoterapia individualã a copilului 150 150
1.35.00 Psihoterapia de grup a copilului (per copil, per ºedinþã) 50 50
1.36.00 Psihoterapia individualã a copilului 120 120
1.37.00 Anamneza unui adolescent prin convorbiri cu aparþinãtorii în vederea obþinerii tabloului complet al evoluþiei bolii ºi a tulburãrii conexe 100 100
1.38.00 Evaluare psihiatricã completã a unui adolescent, concomitent cu date de la aparþinãtori 150 150
1.39.00 Terapia psihiatricã individualã a unui adolescent 200 200
1.40.00 Terapia psihiatricã în vederea reintegrãrii psiho-sociale a unui adolescent (minim 40 minute) 250 250
1.41.00 Terapia familialã a aparþinãtorilor unui adolescent (maxim 2 ori la internare) 125 125
1.42.00 Terapia în grup a unui adolescent (3-6 participanþi) 50 50

• Un alt colectiv a înaintat pe 29 noiembrie 1999 urmãtoarele propuneri de modificare a Normelor Metodologice de aplicare a Contractului-cadru (vezi tabel).

Punctajul se majoreazã pentru urmãtoarele categorii de personal: medicul specialist cu doctorat cu10%, medicul primar cu 15%, medicul primar cu doctorat cu 20%. Pentru regim de urgentã si pentru expertiza medico-legalã psihiatricã majorare cu 50% la toate tarifele. Tarife pentru prestatii medicale: Policlinici – medic specialist 50.000, medic primar 75.000; Control periodic – 70.000; Injectii – 4.000; Consultatie în spital – medic specialist 50000, medic primar 75.000; Electrosoc – 300 puncte; Injectii i.m. la bolnav agitat – 2 puncte (10000); Injectii i.m. la pacient linistit – 1 punct (4.000); Injectii i.v. la pacient agitat – 5 puncte (15.000); Injectii i.v. la pacient linistit – 3 puncte (6.500); Punctie venoasã pentru recoltat sânge – 3 puncte (6.500). Celelalte manevre terapeutice necesare recomandate de medicul somatician se vor supune tarifelor recomandate la aceste discipline cu o suplimentare de 50% în cazul bolnavului agitat, necooperant. Se propune ca valoarea punctului sã fie 1 punct = 1 dolar.

Prestatii pentru pacientii psihiatrici, efectuate în ambulator si semiambulator, realizate de alti specialisti decât psihiatrii: – Examen psihologic (efectuat de psiholog). Evaluarea acestuia se cere diferentiatã în functie de obiectivul si complexitatea sa. Se pot avea în vedere: evaluarea functiilor cognitive; a indicilor de organicitate; clarificarea prin probe proiective a conflictelor intrapsihice si a structurii personalitãtii; indici de nevrozã sau psihozã; etc. Se impune un text bine documentat, redactat de specialisti care sã stabileascã valoarea acestui tip de prestatii (în comparatie si cu standardele internationale). – Consiliere psihoterapeuticã (efectuatã de un psiholog calificat în acest domeniu). Evaluarea ar urma sã aibã în vedere costul unei sedinte si al unei cure. – Notã -Psihoterapiile propriu-zise nu credem cã pot fi finantate de cãtre casa de asigurãri datoritã costului foarte ridicat. – Activitatea asistentului social este importantã atât în procesul de stabilire al diagnosticului (prin informatiile pe care le furnizeazã ancheta socialã asupra comportamentului bolnavului în mediul sãu familial si profesional), pentru monitorizarea programului terapeutic, efortul pentru reinsertia în muncã, pentru obtinerea unei locuinte, pentru rezolvarea unor probleme personale pe care pacientul nu le poate rezolva singur. – Programe de reabilitare psihosocialã nemedicamentoasã: Programe de kinetoterapie, joc sportiv terapeutic, relaxare Jacobson sau Schultz, masaj, piscino-terapie, stretching, etc; Programe de meloterapie: pasivã (auditii muzicale), activã (vocalã si instrumentalã), combinate cu kinetoterapia, dans terapeutic; Programe de socio-terapie, art-terapie, terapie ocupationalã, ergoterapie; Programe de antrenament în directia îmbunãtãtirii capacitãtii de relationare socialã, de rezolvare de probleme, de confruntare cu stresul; Cluburi terapeutice de discutie si de interactiune socio-terapeuticã. Realizarea acestor activitãti presupune pe lângã medic, psiholog, asistent social, nursã calificatã si alti specialisti precum kinetoterapeut, meloterapeut, ergoterapeut etc. Diversele activitãti realizate cu pacientii psihiatrici în ambulator si semi-ambulator variazã în functie de afectiune si de faza în care aceasta se aflã. Trebuie tinut cont de tendinta psihiatriei contemporane de a pune accentul pe psihiatria comunitarã, de a evita internãrile prelungite (ceea ce aduce nu doar un plus de umanism ci si scãderea costurilor). De aceea în ansamblul acestor activitãti s-ar cere incluse si costuri pentru deplasare (la domiciliu, la diferite centre psihosociale, etc.) (Prof. dr. V. Chiritã, Prof. dr. P. Boisteanu, Dr. C. Borza – Spitalul Universitar de Psihiatrie „Socola” Iasi).

• Doamna Conf. dr. Pompilia Dehelean, Presedinte al Comisiei pentru Învãtãmânt a Consiliului APR, a finalizat noua tematicã pentru concursul de medic specialist si primar în psihiatrie, precum si tematica cursurilor si baremul activitãtilor practice privind pregãtirea postuniversitarã în psihiatrie. Acestea vor fi dezbãtute în Consiliul APR.

• Cu ocazia sedintei Comitetului Executiv al Asociatiei Mondiale de Psihiatrie de la Buenos Aires, din 18-19 octombrie 1999, dl. Conf. dr. Dan Prelipceanu a fost ales membru în Comitetul Operational de Revizie a Abuzurilor Psihiatrice al asociatiei.

• Comisia de Psihiatrie a Ministerului Sãnãtãtii a fãcut demersurile necesare pentru a obtine o majorare a sporului salarial de periculozitate în psihiatrie. S-a solicitat ca acest spor sã ajungã la 100%, materializarea acestei initiative depinzând de Ministerul Finantelor. De asemenea Comisia a avizat o majorare a indemnizatiei de hranã pentru pacientii internati în unitãti cu paturi la peste 28.000 lei/zi, preluând o propunere a inspectorilor Consiliului Europei care au cerut ca aceastã majorare sã se aplice pacientilor internati în spitalele speciale (art. 114 c.p.).

• Compania Janssen-Cilag a înaintat Consiliului APR o listã de propuneri de colaborare pentru anul 2000 si pe termen lung. Acestea vizeazã sustinerea (ca platinum sponsor) a unor manifestãri psihiatrice nationale, sustinerea participãrii psihiatrilor români la manifestãri internationale, programul educativ destinat familiilor pacientilor cu schizofrenie, proiectele educative destinate psihiatrilor si medicilor de familie (proiectul „Scientific psychiatric assessments“ si „Teaching and learning about schizophrenia“), proiectul de informatizare a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia“ Bucuresti. Aceste propuneri urmeazã a fi discutate în prima sedintã a Consiliului APR.

• În perioada 14-16 Septembrie 2000 va avea loc la Sinaia seminarul anual pentru medicii psihiatri rezidenti organizat de Liga Românã pentru Sãnãtate Mintalã cu sprijinul organizatiei Geneva Initiative on Psychiatry. Anul acesta subiectul seminarului va fi „Reabilitarea psihosocialã“. Participantii vor beneficia de prezenta prof. Jean-Pierre Wilken si Lars-Olof Ljungberg (Olanda). Cei interesati sunt rugati sã trimitã un CV (în românã si în englezã, cunoasterea limbii engleze fiind obligatorie), precum si o scrisoare de intentie pe adresa Ligii Române pentru Sãnãtate Mintalã pânã la data de 30 Iunie 2000 (cu mentiunea „pentru seminar“).
Adresa: Sos. Mihai Bravu 90-96. Bl. D 17, sc. 4, et.8, ap. 149, sector 2, Bucuresti, fax: 01 252 0806.

• Foarte important! Plata cotizatiei (echivalentul în lei a 15 dolari, la cursul zilei), incluzând cotizatia anualã de 2,5 dolari pentru calitatea de membru WPA, trebuie fãcutã în cel mai scurt timp (pânã la 1 iunie 2000) în contul APR. În acelasi cont trebuie plãtit abonamentul (150.000 lei pe an) la Revista Românã de Psihiatrie (cu specificatia: „pentru Revista Românã de Psihiatrie”). Membrii APR cu cotizatia la zi vor primi revista gratuit. În ambele variante difuzarea revistei se face, pe cât posibil, la locul de muncã al abonatului/membrului APR sau la unitatea principalã de psihiatrie din resedinta de judet prin amabilitatea reprezentantilor firmelor de medicamente psihotrope.
CONT NR. 25.11010319.101 CEC, filiala sector 5, Bucuresti
Dr. Radu MihAilescu
Coordonator Secretariat