p-ISSN: 1454-7848
e-ISSN: 2068-7176

Prof. Dr. Tadeusz Pirozynski – IN MEMORIAM

Abstract

Pe lângã actul de îngrijire si vindecare, psihiatria are menirea de a da sens stiintei, de a îmbogãti filozofia ca deschidere spre om si de a stabili criterii ale lumii psihice ca normã de gândire si reprezentare. Pentru realizarea acestui demers, psihiatria îsi lãrgeste permanent orizontul sãu cultural si viziunea sa integrativ-antropologicã, fãcând din normativitatea […]

Pe lângã actul de îngrijire si vindecare, psihiatria are menirea de a da sens stiintei, de a îmbogãti filozofia ca deschidere spre om si de a stabili criterii ale lumii psihice ca normã de gândire si reprezentare. Pentru realizarea acestui demers, psihiatria îsi lãrgeste permanent orizontul sãu cultural si viziunea sa integrativ-antropologicã, fãcând din normativitatea psihicã o problemã epistemicã iar din nebunie o problemã medicalã. În acest sens, psihiatria necesitã talent si har pentru a descifra lumea mentalã si a dezvãlui semnificatiile ascunse ce strãbat mintea umanã.

Cu aceste mesaje în gând si faptã, profesorul dr. T. Pirozynski a fãcut din acest drum dificil dar plin de grandoare, o permanentã deschidere cãtre initiere umanã si de sporire a sensibilitãtii lumii actuale. Pentru el psihiatria a fost o medicinã a sufletului slujitã de vocatia sa antropologic-culturalã, o cale de protejare a libertãtii omului, o luptã cu etichetarea psihiatricã în care a adus geniul sãu tãmãduitor în dezordinile gândirii si afectivitãtii. A fost un observator cu spirit cartezian ascutit, un specialist pentru care îndoiala rezonabilã a devenit o metodã euristicã, un promotor al unei subiectivitãti orientatã permanent cãtre compasiune umanã. Dominând timpul sãu psihiatric a conferit specialitãtii o matrice si o armãturã filozofico-umanã si stiintificã probatã de activitatea sa stiintificã (fiecare congres anual a fost însotit de publicatii ample sub redactia sa asa cum sunt: Psihiatria azi, ecosistemul relatiei familiale si asistenta psihiatricã, Interferente psihiatrice, Asistenta cazurilor cu risc comportamental patologic, Introducere în psihopatologia relationalã, Convergente interdisciplinare în psihiatrie, Psihopatologia conduitelor agresive etc. A elaborat, singur si în colaborare, noi concepte în monografii precum: Psihiatrie si victimologie, Psihopatologie relationalã, Atasamentul în protectia sa comportamentalã, Epistemologia în psihopatologia relationalã etc. A plecat dintre colaboratorii sãi în plin elan creator de elaborare a unui Tratat de psihiatrie în cinci volume.

În activitatea didacticã, elaboreazã manuale de psihiatrie clinicã si reintroduce spiritul publicitar în psihiatrie prin reînfiintarea, din 1995, a Buletinului integrativ de psihiatrie.

Conceptia sa stiintificã se aflã de asemenea în cele 500 articole stiintifice publicate în tarã si strãinãtate si consacratã prin alegerea sa ca membru a cinci societãti stiintifice internationale.

Oricât de greu ar fi de cuprins aceastã activitate conceptualã în psihiatrie este de remarcat progresul firesc realizat în perioada cât timp a slujit-o, impunându-se astfel ca un demn continuator al lui A. Brãiescu, C.I. Parhon, L. Balif si P. Brânzei.

Studiind cu competentã si umanism destructurarea fiintei psihice, a descifrat deviatia ca un joc cu natura umanã ce-i zãdãrniceste esenta, a fundamentat abaterile de la traiectoria axiologicã a eului, de la intentionalitatea si reprezentarea corectã a normelor interumane. Credinta în puterea psihiatriei i-a dat aura unui adevãrat maestru din care decurg dreptul la propria sa unicitate. În conditii în care viata riscã a-si altera sensul, el a pãstrat nealteratã conditia deonticã a psihiatriei, ceea ce i-a fãcut dificultãtile suportabile. Astfel, psihiatria i-a apartinut total pentru cã i-a dat sensul uman si stiintific deplin. Perceperea empaticã a naturii umane este astãzi, dupã disparitia sa, o profesiune de credintã cu valoare de transcendentã stiintificã si umanã.

Spirit viu si ascutit, care, cu greu te confirmã, rãmâne pentru posteritate ca o metadeschidere permanentã de mãiestrie, caracter si inteligentã ce-i asigurã transcendenta operei, un moment luminos în asceza cunoasterii psihiatrice si mântuire prin constiinta de sine si manifestarea ei prin creatie. Metafizica sa drept credintã în valorile psihiatriei rãmâne ca o pildã a exemplaritãtii uman-stiintifice printre noi.

Prof. Dr. Gh. Scripcaru,
Prof. Dr. V. Chiritã,
Prof. Dr. P. Boisteanu
Universitatea de Medicinã si Farmacie
„Gr.T. Popa” Iasi